ICCJ. Decizia nr. 3975/2012. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 185 din 11 iulie 2012 Curtea de Apel Craiova - secția penală și pentru cauze cu minori a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul Ș.O. prin curator V.T., împotriva ordonanței nr. 56/P/2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova menținând ordonanța atacată.
Pentru a pronunța această hotărâre curtea de apel a reținut, în esență, următoarele:
Prin ordonanța nr. 56/P/2012 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale față de notarul public C.E.C., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 215 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 244 NCP), disjungerea cauzei și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova față de P.G. și R.V. pentru cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 215, 288 și 291 C. pen.
în fapt, s-a reținut că, la data de 19 ianuarie 2012 petentul Ș.O. a formulat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova plângere penală împotriva notarului public C.E.C., în legătură cu autentificarea contractului de vânzare cumpărare încheiat între petent și soții P.G. și P.S., contract în care a înscris date nereale.
în acest sens petentul a susținut că mențiunea din contractul de vânzare cumpărare privind plata prețului apartamentului nu este reală întrucât nu a primit suma de bani de la cumpărător.
La data de 27 august 2010 a fost autentificat sub nr. 4270, la B.N.P. C.E.C., din Craiova, contractul de vânzare cumpărare încheiat între Ș.O. în calitate de vânzător și soții P.G. și P.S. în calitate de cumpărători ai apartamentului nr. 4 din Craiova.
Din cuprinsul contractului rezultă că prețul imobilului a fost convenit de părți la suma de 92.400 lei care a fost plătit de cumpărători și primit de vânzător anterior autentificării.
Contractul de vânzare cumpărare a fost citit de părți care au fost de acord cu semnarea și autentificarea lui.
Petentul nu a contestat citirea și semnarea actului în ceea ce-l privește dar susține că nu a primit banii de la cumpărător.
S-a apreciat că plata prețului nu poate fi imputată notarului public C.E.C., întrucât s-a făcut în baza afirmațiilor părților contractante din care a rezultat că prețul a fost achitat de cumpărători și primit de vânzător până la data autentificării actului și pe cale de consecință, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de notarul public C.E.C. cu motivarea că infracțiunile sesizate de petent nu există.
Petentul a susținut că s-a urmărit deposedarea lui din apartament prin mijloace frauduloase de către P.G. și R.V. și, având în vedere că plângerea petentului Ș.O. vizează și cele două persoane menționate mai sus, s-a disjuns cauza și s-a declinat competența în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 215, 288 și 291 C. pen.
împotriva acestei ordonanțe, petentul a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Prin ordonanța nr. 383/II/2/2012 procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a respins, ca neîntemeiată, plângerea petentul Ș.O., apreciind că soluția adoptată de procurorul de caz, este legală fiind fundamentată pe actele premergătoare efectuate.
împotriva acestei soluții petiționarul s-a adresat cu plângere la instanță.
Prin sentința penală nr. 185 din 11 iulie 2012 Curtea de Apel Craiova în temeiul art. 2781alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul Ș.O., menținându-se ordonanța, ca fiind legală și temeinică, iar în temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. petentul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Instanța a apreciat că soluția dispusă prin ordonanța nr. 56/P/2012 din 8 februarie 2012, este legală și temeinică, pe care a menținut-o, neexistând date care să confirme existența în fapt și în drept a infracțiunii sesizate în sarcina notarului public cu ocazia autentificării contractului de vânzare-cumpărare respectiv.
S-a constatat, totodată, că prin ordonanța susmenționată, s-a disjuns cauza și declinat competența în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova față de numiții P.G. și R.V. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 215, 288 și 291 C. pen., soluția de disjungere fiind legală.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs petiționarul Ș.O. prin curator V.T. apreciind hotărârea atacată ca fiind netemeinică și nelegală.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit dispozițiilor C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, sentința judecătorului prin care s-a respins plângerea și a fost menținută rezoluția sau ordonanța de neurmărire penală, respectiv de netrimitere în judecată, este definitivă.
în consecință, constatând că în speță, sentința instanței de fond a fost pronunțată la data de 11 iulie 2012, așadar, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, înalta Curte reține că această hotărâre este definitivă, mențiune existentă de altfel atât în minuta, cât și în dispozitivul sentinței atacate.
Printre modificările aduse Codului de procedură penală, de natură a contribui la accelerarea soluționării proceselor se regăsește și suprimarea unor căi de atac, respectiv și a recursului împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță în materia plângerii împotriva rezoluțiilor și ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată.
Ca atare, întrucât recurentul petiționar a formulat o cale de atac neprevăzută de legea în vigoare, înalta Curte a respins ca inadmisibil recursul declarat de petiționarul Ș.O. prin curator V.T. împotriva sentinței penale nr. 185 din 11 iulie 2012 a Curții de Apel Craiova - secția penală și pentru cauze cu minori, conform art. 38515 pct. l lit. a) C. proc. pen., obligându-l pe recurentul petiționar la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4005/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3823/2012. Penal → |
|---|
