ICCJ. Decizia nr. 200/2013. Penal. Strămutare (art. 55 şi următoarele C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 200/2013
Dosar nr. 7856/1/2012
Şedinţa publică din 18 februarie 2013
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 10 decembrie 2012, petiţionarii V.S.M., J.R.D., R.C.O. şi R.A.G. au solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 2161/112/2007* al Tribunalului Bistriţa Năsăud, la o instanţă mai apropiată de judeţul lor de domiciliu, respectiv Hunedoara, pentru a se putea prezenta la proces, deoarece în prezent sunt deţinuţi în Penitenciarul Aiud, iar pentru a se putea prezenta în instanţă trebuie să fie transferaţi în Penitenciarul Gherla, de unde sunt transferaţi la Penitenciarul Bistriţa pentru a putea participa la şedinţele de judecată în faţa Tribunalului Bistriţa Năsăud. De asemenea, în cererea de strămutare, petiţionarii au mai arătat că pentru a se prezenta în faţa Tribunalului Bistriţa Năsăud, transferul este efectuat cu cinci zile înainte şi retransferarea după şapte zile de la termen, astfel încât nu pot participa la muncă pentru a se lua în calcul la durata pedepsei, iar familiile lor nu pot să-i viziteze. Totodată, au mai arătat că celelalte persoane din dosar nu pot participa la termenul de judecată pentru că nu au mijloace financiare necesare pentru efectuarea transportului.
Verificând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că pe rolul Tribunalului Bistriţa Năsăud a fost înregistrat Dosarul nr. 2161/112/2007, prin rechizitoriul nr. 2/D/P/2007 al DIICOT din 21 septembrie 2007 - Biroul Teritorial Hunedoara dispunându-se trimiterea în judecată a 49 de inculpaţi, printre care şi a inculpaţilor V.S.M., J.R.D., R.C.O. şi R.A.G., pentru săvârşirea infracţiunilor de: iniţiere/constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare la un astfel de grup, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003; tentativă la infracţiunea de omor calificat prev. de art. 20 C. pen., raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.; tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1) şi alin. (21) lit. a) şi b) C. pen.; furt calificat prev.de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) şi i) şi alin. (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); vătămate corporală prev.de art. 181 C. pen.; lovire prev.de art. 180 alin. (1) şi (2) C. pen.; şantaj prev. de art. 194 alin. (1) C. pen.; ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice prev.de art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen.; dare şi luare de mită, prev.de art. 254 şi art. 255 C. pen.; denunţare calomnioasă prev. de art. 259 C. pen.; delapidare prev. de art. 2151 alin. (1) şi (2) C. pen.; fals material în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen.; evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, precum şi trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.
Prin Decizia penală nr. 1941/R din 30 octombrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. 2161/112/2007, a fost admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa Năsăud împotriva încheierii penale nr. 102/F din 30 octombrie 2011 - prin care s-a dispus restituirea cauzei procurorului în vederea refacerii urmăririi penale în privinţa inculpatului D.G.A., a fost casată în întregime încheierea şi a fost trimisă cauza spre continuarea judecăţii la Tribunalul Bistriţa Năsăud, dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. 2161/112/2007*.
În informaţiile solicitate potrivit art. 57 C. proc. pen. şi comunicate de către Curtea de Apel Cluj, se prezintă etapele pe care le-a parcurs dosarul a cărui strămutare s-a solicitat, precizându-se, totodată, că în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că aspectele învederate de petiţionari corespund realităţii şi, mai mult, soluţionarea cauzei - cu o vechime foarte mare în sistem - nu poate avea loc datorită impedimentelor insurmontabile ale obţinerii transferului în acelaşi timp al tuturor inculpaţilor deţinuţi în dosar în alte penitenciare, unde au afaceri judiciare, precum şi al dificultăţii audierii persoanelor din dosar care domiciliază în Hunedoara, datorită distanţei mari şi necorelării obiective a prezenţei tuturor inculpaţilor la termen cu prezenţa martorilor aflaţi în faţa instanţei.
De asemenea, s-a mai arătat că, în speţă, nu este incident, iar petiţionarii nu au invocat vreunul dintre cazurile de strămutare prevăzute de art. 55 C. proc. pen., respectiv lipsa de imparţialitate a judecătorilor de la Tribunalul Bistriţa Năsăud, pericolul tulburării liniştii publice sau existenţa vreunei relaţii de rudenie dintre vreo parte şi un grefier, judecător sau procuror al tribunalului menţionat.
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la o instanţă competentă la o altă instanţă egală în grad, în cazul în care imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părţi are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenţii judiciari sau grefierii instanţei.
În cauză, nici una dintre cerinţele art. 55 alin. (1) nu sunt întrunite.
În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea instanţei trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparţial, dar şi din perspectiva celui interesat. La acest control, instanţa învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuţie imparţialitatea judecătorului interesat.
Curtea Europeană a hotărât că, în privinţa imparţialităţii obiective a judecătorului, aparenţele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenţa instanţei europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.
În speţă, Înalta Curte constată că motivele invocate de petiţionari nu se regăsesc în prevederile art. 55 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 356/2006 şi, în consecinţă, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, cererea va fi respinsă ca neîntemeiată.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. 2 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de petiţionarii V.S.M., J.R.D., R.C.O. şi R.A.G. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 2161/112/2007* al Tribunalului Bistriţa Năsăud.
Obligă petiţionarii la plata sumelor de câte 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 100 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 februarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 199/2013. Penal. Strămutare (art. 55 şi... | ICCJ. Decizia nr. 236/2013. Penal. Strămutare (art. 55 şi... → |
|---|
