ICCJ. Decizia nr. 28/2013. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 28/2013
Dosar nr. 5818/2/2012
Şedinţa publica din 10 ianuarie 2013
Completul compus din:
Asupra plângerii de faţă, constată următoarele:
La data de 11 octombrie 2012, petenta SC A.T. SRL a formulat plângere împotriva rezoluţiei din 8 mai 2012 adoptată în Dosarul nr. 631/P/2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de subinspectorul N.I. şi P.O.R. fost prim procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu în prezent, procuror în cadrul D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Bucureşti, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 C. pen.
Petenta a arătat în esenţă că, în soluţionarea plângerii penale formulate împotriva primarului comunei Cornetu, S.A.E., subinspectorul N.I. şi procurorul P.O.R. nu au efectuat cercetări, nu au administrat probe şi nu au luat în considerare actele depuse la dosar în susţinerea plângerii.
Prin sentinţa penală nr. 368 din data de 25 septembrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, şi-a declinat competenţa în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şf Justiţie având în vedere faptul că la momentul soluţionării plângerii de către procuror şi momentul formulării plângerii la instanţă, persoana cercetată, P.O.R., fusese numită procuror la D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Bucureşti.
Examinând plângerea formulată, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată şi urmează să o respingă pentru următoarele motive:
Procedura de soluţionare a plângerii formulată împotriva actelor şi măsurilor de urmărire penală este o procedură judiciară supusă prevederilor art. 2781 C. proc. pen. şi vizează verificarea legalităţii şi temeinicie rezoluţiei prin care procurorul a dispus soluţia de neîncepere a urmăririi penale.
În cauză, Înalta Curte constată că petenta SC A.T. SRL a formulat plângere penală împotriva subinspectorului N.I. şi procurorului P.O.R. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi favorizarea infractorului, nemulţumirile petentei fiind legate de rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale din data de 18 noiembrie 2010 adoptată în Dosarul nr. 1255/P/2008 privind pe numitul S.A.E.
Soluţia de neîncepere a urmăririi penale este rezultatul unui proces de verificare efectuată de către organul de urmărire penală învestit cu soluţionarea plângerii formulate. Astfel, în data de 28 mai 2010, subinspectorul N.I. a trimis Dosarul nr. 1255/P/2008 către Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu cu propunere de neîncepere a urmăririi penale.
În urma verificărilor efectuate P.O.R., procuror învestit cu cercetarea cauzei, a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale motivând în fapt şi în drept soluţia adoptată.
O astfel de soluţie se bazează pe convingerea proprie a procurorului care în baza art. 64 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind organizarea judiciară, republicată cu modificările şi completările ulterioare, acţionează în mod independent în limitele prevăzute de lege şi sub controlul procurorului ierarhic superior.
În baza art. 2781 C. proc. pen., soluţia de neîncepere penală poate fi supusă controlului judiciar prin înaintarea unei plângeri la instanţa competentă să judece cauza în primă instanţă.
În speţă, se constată că o astfel de plângere nu a fost formulată, petenta înţelegând să formuleze plângere penală împotriva subinspectorului N.I. şi procurorului P.O.R., deşi în fapt era nemulţumită de soluţia adoptată în dosarul penal privind pe numitul S.A.E.
Pentru a evita o atitudine potenţial părtinitoare din partea unui organ supus controlului ierarhic, legiuitorul a prevăzut posibilitatea verificării actelor procurorului prin proceduri specifice, de către o autoritate independentă şi imparţială cum este instanţa de judecată.
Posibilitatea formulării unor plângeri împotriva organelor de cercetare penală reprezintă un drept constituţional însă acestea nu echivalează cu exercitarea unui control asupra legalităţii şi temeiniciei soluţiilor date de acestea. Totodată, soluţiile adoptate de procuror, în calitatea pe care o deţin, în numele şi cu respectarea legii, nu pot fi verificate sau cenzurate prin modalitatea formulării unor plângeri penale împotriva acestora.
În consecinţă, având în vedere că din lucrările^ dosarului rezultă că intimaţii nu au comis fapte care să atragă răspunderea penală, Înalta Curte, în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., va respinge plângerea formulată de petenta SC A.T. SRL împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale din data de 8 mai 2012 adoptată în Dosarul nr. 631/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistic, rezoluţie care va fi menţinută.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenta SC A.T. SRL împotriva rezoluţiei din 8 mai 2012 adoptată în Dosarul nr. 631/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Menţine ca legală şi temeinică soluţia atacată.
Obligă petenta la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 ianuarie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 280/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP... | ICCJ. Decizia nr. 279/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP... → |
---|