ICCJ. Decizia nr. 283/2013. Penal. Strămutare (art. 55 şi următoarele C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 283/2013
Dosar nr. 1137/1/2013
Şedinţa publică din 15 martie 2013
Asupra cererii de strămutare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 18 februarie 2013, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia judiciară, a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 23611/299/2011 al Judecătoriei sector 1 Bucureşti, apreciind că există motive de bănuială legitimă şi că obiectivitatea şi imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei.
În motivarea cererii se arată că Dosarul nr. 23611/299/2011 al Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, a cărui strămutare se solicită priveşte pe inculpaţii T.D. ş.a. şi are ca obiect rejudecarea ca urmare a admiterii, în temeiul art. 4081 alin. (11) lit. b) C. proc. pen., a cererii de revizuire formulată de revizuienta T.D. împotriva deciziei penale nr. 2613 din 2 decembrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală, Dosar nr. 1695/2003.
Cererea de revizuire a fost admisă prin decizia penală nr. 883 din 6 decembrie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de 9 judecători, Dosar nr. 4535/1/2010.
Procedând la rejudecarea cauzei, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, invocând o presupusă ambiguitate a dispozitivului deciziei penale nr. 383/2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de 9 judecători, a trecut la rejudecarea cauzei cu privire la toţi inculpaţii.
Cu privire la acest aspect, procurorul de şedinţă şi reprezentanţii inculpaţilor au arătat, prin concluziile lor, că rejudecarea priveşte exclusiv pe inculpata T.D. şi motivat de faptul că plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului a formulat numai T.D.; numai cu privire la T.D. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcări ale drepturilor recunoscute prin convenţie; cererea de revizuire a formulat numai T.D.; pronunţarea deciziei nr. 883/2010 s-a făcut în limitele învestirii exclusiv prin cererea lui T.D. şi în raport de Hotărârea Tarău împotriva României; în aceste condiţii, presupusa ambiguitate a dispozitivului poate fi înlăturată având în vedere cele menţionate, precum şi conţinutul considerentelor; unica concluzie logică care se impune din analiza argumentelor de mai sus este aceea potrivit căreia cauza se rejudecă numai cu privire la T.D.; pentru ceilalţi inculpaţi, condamnarea/hotărârea este definitivă şi executorie. Cu toate acestea, instanţa a stabilit că rejudecarea vizează toate faptele şi persoanele la care se referă hotărârile desfiinţate prin decizia nr. 883/2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de 9 judecători (a se vedea în acest sens încheierile de şedinţă din 7 septembrie, 8 octombrie, 15 octombrie 2012, Dosar nr. 23611/299/2011 al Judecătoriei sectorului 1).
Stabilirea cadrului procesual în aceste limite a fost motivată de instanţă prin aceea că, deşi prin decizia penală nr. 883/2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de 9 judecători a fost admisă cererea de revizuire formulată de revizuienta T.D., instanţa cererea de reabilitare a unuia dintre coinculpaţii din cauza privind pe T.D., instanţa, la 23 martie 2012 şi 3 mai 2012 a solicitat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie lămurirea dispozitivului deciziei penale nr. 883/2010; la 28 mai 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 9 judecători a comunicat Judecătoriei sector 1 că decizia penală nr. 883/2010 nu este susceptibilă de interpretare, considerentele şi dispozitivul reprezentând rezultatul deliberării asupra tuturor aspectelor de drept, conform legii.
Din cele prezentate rezultă că toate aspectele, informaţiile, pledează cu evidentă pentru o unica concluzie, aceea a unui cadru procesual al rejudecării circumscris exclusiv inculpatei T.D..
Din această perspectivă, poziţia instanţei, prin judecătorul investit cu rejudecarea cauzei, generează o suspiciune legitimă cu privire la imparţialitatea acestuia; lipsa de imparţialitate apreciez că rezultă din împrejurările de drept ale cauzei anterior expuse.
În informaţiile solicitate potrivit art. 57 C. proc. pen. şi comunicate de către Tribunalul Bucureşti se prezintă etapele pe care Ie-a parcurs dosarul a cărui strămutare se solicită, arătându-se că, cauza a fost reînregistrată la instanţa de fond - Judecătoria sectorului 1 Bucureşti la data de 30 mai 2011 sub nr. Dosar 23611/299/2011, acordându-se termen de judecată la 20 iunie 2011, apoi succesiv la 27 iulie 2011,10 octombrie 2011, 07 noiembrie 2011, 09 ianuarie 2012, 20 februarie 2012, 02 aprilie 2012, 14 mai 2012, 11 iunie 2012, 07 septembrie 2012 şi 08 octombrie 2012 pentru lipsă de procedură cu părţile.
La termenul din 08 octombrie 2012 instanţa a amânat pronunţarea la data de 15 octombrie 2012 asupra cererii formulată de către Reprezentantul Ministerului Public şi apărătorul inculpatei T.D. privind stabilirea cadrului procesual al cauzei.
Prin încheierea de şedinţă din 15 octombrie 2012 instanţa a stabilit că rejudecarea va avea loc faţă de toţi inculpaţii şi fată de toate faptele deduse judecăţii, atât în latura penală cât şi în latura civilă a cauzei; a fixat termen pentru continuarea judecăţii la data de 19 noiembrie 2012.
În vederea audierii martorilor din acte, s-a amânat judecarea cauzei la 17 decembrie 2012,14 ianuarie 2013, 11 februarie 2013, 11 martie 2013.
În final se lasă la aprecierea Înaltei Curţi dacă există elemente care să justifice admiterea cererii de strămutare a judecării cauzei la o altă instanţă egală în grad.
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la o instanţă competentă la o altă instanţă egală în grad, în cazul în care imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părţi are o rudă sau afin până la gradul IV inclusiv, printre judecători sau procurori, asistenţii judiciari sau grefierii instanţei.
Astfel, date fiind împrejurările cauzei, pentru a se înlătura orice suspiciune care ar pune sub semnul îndoielii imparţialitatea şi obiectivitatea judecătorilor de la Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, ce ar conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil, în sensul dispoziţiile art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Înalta Curte apreciază că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 55 C. pen. şi în temeiul art. 60 alin. (2) C. proc. pen., va admite cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia judiciară privind pe inculpata T.D., pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 23611/299/2011 al Judecătoriei sector 1 Bucureşti
Va strămuta judecarea cauzei la Judecătoria sector 3 Bucureşti.
Va menţine actele îndeplinite în faţa instanţei de la care s-a strămutat judecarea cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia judiciară privind pe inculpata T.D., pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 23611/299/2011 al Judecătoriei sector 1 Bucureşti.
Strămută judecarea cauzei la Judecătoria sector 3 Bucureşti.
Menţine actele îndeplinite în faţa instanţei de la care s-a strămutat judecarea cauzei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 martie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 445/2013. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 281/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP... → |
|---|
