ICCJ. Decizia nr. 44/2013. Penal. Strămutare (art. 55 şi următoarele C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 44/2013
Dosar nr. 7483/1/2012
Şedinţa publică din 16 ianuarie 2013
Asupra cererii de strămutare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, petiţionarul S.N. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 3093/176/2012 al Curţii de Apel Alba Iulia, motivând că la această instanţă nu va avea loc o judecată dreaptă şi imparţială întrucât toate hotărârile pronunţate în cauză a apreciat că au fost neîntemeiate, fiind influenţate direct sau indirect de judecători, procurori sau de oameni politici locali, animaţi de sentimente de duşmănie şi ură rasială, dar şi interese personale, şi că procesul penal a durat nejustificate de mult, aproximativ 7 ani, încălcându-i-se astfel dreptul la o judecată într-un termen rezonabil.
Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost solicitate informaţii de la Ministerul Justiţiei, Direcţia Elaborare Acte Normative, Serviciul Judiciar, Documentare, Protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Din informarea transmisă de la Ministerul Justiţiei, Direcţia Elaborare Acte Normative, Serviciul Judiciar, Documentare, Protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale, rezultă următoarele:
Cauza a cărei strămutare se solicită a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba lulia, având ca obiect recursul declarat de petiţionar împotriva sentinţei penale nr. 257 din 18 iunie 2012 a Judecătoriei Alba lulia, fixându-se prim termen de judecată la 15 octombrie 2012, cauza fiind amânată la 5 noiembrie 2012, 26 noiembrie 2012 şi 28 ianuarie 2013.
S-a apreciat că nu au fost identificate elemente care să justifice admiterea cererii de strămutare.
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la o instanţă competentă la o altă instanţă egală în grad, în cazul în care imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părţi are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenţii judiciari sau grefierii instanţei.
În cauză, nici una dintre cerinţele art. 55 alin. (1) C. proc. pen. nu sunt întrunite.
În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea instanţei trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparţial, dar şi din perspectiva celui interesat. La acest control, instanţa investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuţie imparţialitatea judecătorului şi justifică temerea celui interesat.
Curtea Europeană a hotărât că, în privinţa imparţialităţii obiective a judecătorului, aparenţele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenţa instanţei europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.
În cazul de faţă, Curtea, în raport de prevederile art. 55 alin. (2) C. proc. pen. şi de datele expuse, apreciază că temerile petentului nu sunt justificate.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petiţionarul S.N. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 3093/176/2012, al Curţii de Apel Alba lulia.
Obligă petiţionarul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 ianuarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 424/2013. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 442/2013. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
