ICCJ. Decizia nr. 46/2013. Penal. Strămutare (art. 55 şi următoarele C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 46/2013
Dosar nr. 6975/1/2012
Şedinţa publică din 17 ianuarie 2013
Asupra cererii de strămutare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, petiţionarul B.I. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 1828/223/2011 al Curţii de Apel Piteşti, motivând că la această instanţă nu va avea loc o judecată dreaptă şi imparţială, iar soluţiile pronunţate în cauză sunt nelegale.
A arătat că imparţialitatea judecătorilor poate fi ştirbită prin acele elemente care au fost excesiv mediatizate şi datorită relaţiilor reprezentanţilor părţilor vătămate cu magistraţi ai instanţelor locale.
A arătat că apărătorul SC S. SA este soţul preşedintei Judecătoriei Piteşti, dna I.G., care la rândul său are influenţă asupra judecătorilor de la Curtea de Apel Piteşti, iar avocatul S.P. este afin de gradul IV cu S.C., judecător la Curtea de Apel Bucureşti.
Consideră că având în vedere încrengăturile din justiţia argeşeană, procesul a cărui strămutare se solicită nu poate fi un proces echitabil.
Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost solicitate informaţii de la Ministerul Justiţiei.
Din informarea transmisă de la Ministerul Justiţiei rezultă că dosarul a cărui strămutare se cere are ca obiect infracţiunile de delapidare prevăzute de art. 2151 alin. (1) şi (2) C. pen., abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzut de art. 246 coroborat cu dispoziţiile art. 2481 C. pen.
Iniţial, cauza a fost judecată de către Judecătoria Balş, unde au fost audiaţi inculpaţilor împreună cu o serie întreagă de martori. Văzând că judecătorul care a judecat cauza dă dovadă de imparţialitate şi analizează sub toate aspectele cele sesizate prin rechizitoriu şi nu numai, SC S. SA a formulat cerere de strămutare, admisă, dispunându-se strămutarea judecării cauzei la Judecătoria Drăgăşani.
A mai arătat că numitul Iordan Jane este preşedintele Consiliului de Administraţie al SC S. SA şi locuieşte în oraşul Vâlcea. Avocatul I.G.A., apărătorul ales al SC S. SA este soţul preşedintei Judecătoriei Piteşti, dna I.G., care are mari influenţe asupra magistraţilor Curţii de Apel Piteşti. Astfel, colega sa C.I., judecător la Judecătoria Piteşti este rudă de gradul IV cu judecătoarea L.D., judecător la Curtea de Apel Bucureşti.
Avocatul S.P., apărătorul ales al SC S. SA este afin de gradul IV cu S.C., judecător tot la Curtea de Apel Bucureşti. În condiţiile în care avocaţii părţii adverse au relaţii de rudenie cu magistraţii din Argeş şi din Bucureşti, apărătorul ales al petiţionarului apreciază că este greu ca acest proces să se desfăşoare într-un mod imparţial.
S-a arătat că, calitatea apărătorilor aleşi ai părţii civile este irelevantă, întrucât o hotărâre judecătorească se pronunţă în baza actelor şi lucrărilor dosarului şi nu având în vedere alte raţiuni, cum ar fi cele bazate pe rudenie sau afinitate, ce constituie motive de incompatibilitate pe baza cărora poate fi solicitată recuzarea de către cei interesaţi.
S-a concluzionat că nu există suspiciuni cu privire la imparţialitatea judecătorilor care instrumentează cauza.
Examinând cererea formulată în raport de motivele invocate, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la o instanţă competentă la o altă instanţă egală în grad, în cazul în care, imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părţi are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenţii judiciari sau grefierii instanţei.
În cauză, nici una dintre cerinţele art. 55 alin. (1) C. proc. pen. nu sunt întrunite.
În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea instanţei trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparţial, dar şi din perspectiva celui interesat. La acest control, instanţa investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuţie imparţialitatea judecătorului şi justifică temerea celui interesat.
Curtea Europeană a hotărât că, în privinţa imparţialităţii obiective a judecătorului, aparenţele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenţa instanţei europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.
În cazul de faţă, Curtea, în raport de prevederile art. 55 alin. (2) C. proc. pen. şi de datele expuse, apreciază că temerile petentului nu sunt justificate.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petiţionarul B.I. pentru strămutarea judecării cauzei c formează obiectul Dosarului nr. 1828/223/2011 al Curţii de Apel Piteşti.
Obligă petiţionarul la plata sumei de 100 RON, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 ianuarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 47/2013. Penal. Strămutare (art. 55 şi... | ICCJ. Decizia nr. 45/2013. Penal. Strămutare (art. 55 şi... → |
|---|
