ICCJ. Decizia nr. 123/2011. COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI

Decizii CSJ şi ICCJ - Completul de 5 Judecători

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI

Decizia penală nr. 123/2011

Dosar nr. 2360/1/2011

Şedinţa publică din 30 mai 2011

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa nr. 1467 din 29 septembrie 2010 a Secţiei Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petenta C.R.I. împotriva Rezoluţiei nr. 1613/ P din 7 ianuarie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin Rezoluţia nr. 1613/ P din 7 ianuarie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, în baza art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de magistraţii A.C., B.R., procurori la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi I.N.B., fost procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 246 şi art. 264 C. pen.

Împotriva acestei rezoluţii, petenta a formulat plângere la procurorul şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, plângere care prin Rezoluţia nr. 891/601/II/2/2010 a fost respinsă ca neîntemeiată.

Împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, petenta a formulat în termen legal, în temeiul art. 2781 C. proc. pen., plângere la instanţă, plângere care a fost respinsă ca nefondată prin Sentinţa nr. 1467 din 29 septembrie 2010 a Secţiei Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu motivarea că din cercetările efectuate în cauză nu s-a conturat existenţa vreunei fapte care să se raporteze la conţinutul constitutiv al infracţiunilor sesizate.

Împotriva acestei sentinţe, petenta C.R.I. a declarat recurs.

La termenul de azi, 30 mai 2011, Înalta Curte, din oficiu, a invocat excepţia tardivităţii recursului declarat de petentă.

Examinând recursul declarat de petentă, în conformitate cu dispoziţiile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că acesta este tardiv.

În conformitate cu dispoziţiile art. 2781 alin. (10) şi ale art. 3853 alin. (1) C. proc. pen., hotărârea de respingere a plângerii împotriva ordonanţei sau rezoluţiei de netrimitere în judecată poate fi atacată cu recurs, iar termenul de recurs este de 10 zile.

Potrivit art. 3853 alin. (2) raportat la art. 363 alin. (3) teza I din acelaşi cod, pentru părţile care au lipsit atât la dezbateri, cât şi la pronunţare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că hotărârea atacată a fost pronunţată la data de 29 septembrie 2010, petenta C.R.I. lipsind atât la dezbateri, cât şi la pronunţare. Aşa fiind, termenul de recurs curge pentru aceasta de la comunicarea copiei de pe dispozitivul sentinţei atacate, adică de la data de 17 ianuarie 2011. Aceasta înseamnă că recurenta petentă putea declara recurs în 10 zile de la comunicarea copiei de pe dispozitiv, conform dispoziţiilor art. 3853 C. proc. pen., respectiv până la data de 28 ianuarie 2011, în speţă declaraţia de recurs a petentei fiind făcută la data de 4 februarie 2011, deci după expirarea acestui termen.

Aşa fiind, excepţia tardivităţii recursului invocată din oficiu de către instanţă, se constată a fi întemeiată.

În consecinţă, în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza I C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca tardiv recursul declarat de petenta C.R.I..

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta petentă va fi obligată la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de petenta C.R.I. împotriva Sentinţei nr. 1467 din 29 septembrie 2010, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr.2771/1/2010.

Obligă recurenta petentă la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 30 mai 2011.

← ICCJ. Decizia nr. 124/2011. COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI  ICCJ. Decizia nr. 79/2011. COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 123/2011. COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI