ICCJ. Decizia nr. 221/2012. COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI
Decizia nr. 221/2012
Dosar nr. 5880/1/2012
Şedinţa publică de la 5 noiembrie 2012
Asupra recursului de faţă.
În baza actelor şi lucrărilor dosarului reţine următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 486 din 30 martie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală în dosarul nr. 2377/1/2009 în "baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., au fost achitaţi inculpaţii: D.A.A., D.P.R., B.A., S.P., C.I., N.P., F.M., I.C., B.V., Ş.N., B.O.N., B.I., D.N., I.J., S.G., şi R.I., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul Ş.R.C. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportată la art. 289 C. pen. raportat la art. 31 alin. (2) C. pen. şi pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul C.M. pentru complicitate la infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen. a fost respinsă acţiunea civilă formulată de partea civilă Municipiul Sebeş.
În baza art. 353 C. proc. pen. s-a dispus ridicarea sechestrului instituit asupra bunurilor mobile şi imobilele inculpaţilor prin ordonanţa nr. 52/P/2007 din data de 2 octombrie 2007 emisă de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Alba Iulia, după cum urmează:
- pentru inculpatul D.A.A., asupra autoturismelor şi asupra apartamentului situat în Sebeş;
- pentru inculpatul D.P.R., asupra autoturismului, asupra remorcii auto, şi asupra locuinţei situată în Sebeş str. Fântânele, FN şi apartamentului situat în Cluj-Napoca;
- pentru inculpatul S.P., asupra casei situate în municipiul Sebeş, jud. Alba şi asupra terenului intravilan aferent situate în Sebeş, str. Cloşca;
- pentru inculpatul B.A., asupra autoturismului, şi asupra apartamentului situat în Sebeş, jud. Alba;
- pentru inculpatul C.I., asupra autoturismului, asupra casei şi terenului intravilan aferent situate Sebeş în valoare totală de 151.816 lei situate în Sebeş, jud. Alba şi asupra terenului extravilan situat în Petreşti, jud. Alba;
- pentru inculpata N.P., asupra autoturismului şi asupra apartamentului situat în Sebeş;
- pentru inculpata F.M., asupra apartamentului, situat în municipiul Sebeş, jud. Alba;
- pentru inculpatul I.C., asupra apartamentului, situat în municipiul Sebeş,
- pentru inculpatul B.V., asupra autoturismului;
- pentru inculpatul Ş.N., asupra autoturismului şi asupra locuinţei situată în Petreşti;
- pentru inculpatul B.O.N., asupra apartamentului, situat în municipiul Sebeş;
- pentru inculpatul B.I., asupra autoturismului şi asupra casei şi terenului intravilan aferent situat în Petreşti, jud. Alba;
- pentru inculpatul D.N., asupra autoturismului şi asupra locuinţei situate în Sebeş;
- pentru inculpatul I.J. asupra autoturismului, şi asupra casei şi terenului
Prin Rechizitoriul din 9 martie 2009 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Alba Iulia în dosarul nr. 52/P/2007 au fost trimişi în judecată inculpaţii:
- D.A.A. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în calitate de primar al Municipiului Sebeş, fiind şi ordonator principal de credite pentru Primăria Municipiului Sebeş, în cursul lunii decembrie 2006 a dispus întocmirea unor expertize de evaluare a terenului aparţinând Municipiului Sebeş în suprafaţă de 243.923 mp, situat administrativ în Municipiul Sebeş, locul numit „Şirinii Lancrămului", deşi cunoştea nemijlocit valoarea de inventar a acestuia, a iniţiat proiectul de hotărâre şi a convocat Consiliul Local al Municipiului Sebeş în şedinţă de îndată, în scopul aprobării vânzării terenului, iar apoi în luna februarie 2007 a iniţiat proiectul de hotărâre de consiliu pentru încheierea contractului de vânzare - cumpărare a terenului de către Municipiul Sebeş cu firma SC R.G. SA Borsec, semnând în mod nelegal contractul de vânzare cumpărare cu SC R.G. SA Borsec şi prin acestea a înstrăinat la un preţ inferior valorii reale de circulaţie terenul aparţinând Municipiului Sebeş, cauzând un prejudiciu cert în sumă de 3.380.772,78 euro Municipiului Sebeş, având ca scop obţinerea dreptului de proprietate asupra terenului de către SC R.G. SA Borsec, în mod necuvenit şi în avantajul patrimonial al acestuia la un preţ inferior valorii reale;
- D.P.R., B.A., S.P., C.I., N.P., F.M., I.C., B.V., Ş.N., B.O.N., B.I., D.N., I.J., S.G., R.I. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000 constând în aceea că, în calitate de consilieri locali ai Municipiului Sebeş, au adoptat în şedinţa de consiliu din data de 19 decembrie 2006 hotărârea de consiliu nr. 506/2006 prin care s-a aprobat vânzarea terenului în suprafaţă de 243.923 mp, situat administrativ în Municipiul Sebeş, locul numit „Şirinii-Lancrămului", deşi cunoşteau nemijlocit valoarea de inventar a terenului, amplasamentul acestuia şi faptul că acest teren era situat în intravilan, la un preţ inferior valorii reale terenul aparţinând Municipiului Sebeş, iar la data de 15 februarie 2007 au aprobat încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu SC R.G. SA Borsec în mod nelegal, având ca scop obţinerea dreptului de proprietate asupra terenului de către SC R.G. SA Borsec în mod necuvenit, la un preţ inferior valorii reale, cauzând un prejudiciu cert în sumă de 3.380.772,78 euro;
- Ş.R.C. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de:- art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că în calitate de consilier local al Municipiului Sebeş, a adoptat în şedinţa de consiliu din data de 19 decembrie 2006 hotărârea de consiliu nr. 506/2006 prin care s-a aprobat vânzarea terenului în suprafaţă de 243.923 mp, situat administrativ în Municipiul Sebeş, locul numit „Şirinii Lancrămului", deşi cunoştea nemijlocit valoarea de inventar a terenului, amplasamentul acestuia şi faptul că acest teren era situat în intravilan, la un preţ inferior valorii reale terenul aparţinând Municipiului Sebeş, iar la data de 15 februarie 2007 a aprobat încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu SC R.G. SA Borsec în mod nelegal, având ca scop obţinerea dreptului de proprietate asupra terenului de către SC R.G. SA Borsec în mod necuvenit, la un preţ inferior valorii reale, cauzând un prejudiciu cert în sumă de 3.380.772,78 euro;
- art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportată la art. 289 C. pen. raportat la art. 31 alin. (2) C. pen. constând în aceea că, în calitate de consilier local al Municipiului Sebeş şi uzând de funcţia sa de preşedinte al comisiei de licitaţie publică cu strigare a terenului aparţinând Municipiului Sebeş, în suprafaţă de 243 923 mp situat administrativ în Municipiul Sebeş, locul numit „Şirinii Lancrămului", cu ocazia verificării dosarelor depuse de cei doi participanţi la licitaţie SC V.I. SRL G.L. şi SC R.G. SA Borsec, a determinat membrii comisiei şi pe secretarul acestuia, respectiv F.M., D.N., S.P., P.M., Z.M. şi B.I., să ateste în mod necorespunzător adevărului că participanţii la licitaţie îndeplinesc condiţiile cerute prin caietul de sarcini, să completeze cu menţiunea „Da" toate rubricile din tabelul anexă nr. 1 la procesul-verbal din 31 ianuarie 2007 cu consecinţa juridică a nedescalificării participantului SC R.G. SA Borsec ce nu a depus „balanţa contabilă - pe ultima lună încheiată" conform H.C.L. nr. 506/2006, neamânarea licitaţiei publice din acest considerent şi câştigarea acesteia de către SC R.G. SA Borsec, iar ca rezultat fiind cumpărarea terenului aparţinând Municipiului Sebeş la un preţ inferior valorii reale;
- C.M. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000 sub forma complicităţii prevăzute de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) constând în aceea că, în calitate de expert evaluator a întocmit un număr de patru rapoarte de expertiză tehnică (evaluare) la data de 05 decembrie 2006, ca urmare a comenzii înaintate de Primăria Municipiului Sebeş tot din data de 05 decembrie 2006, expertize în care a consemnat coeficienţi necorespunzători adevărului pentru a stabili valoarea reală a terenului, nu a efectuat verificări privind amplasamentul terenului, preţurile reale practicate în zonă şi nu a menţionat că terenul este situat în intravilan în mod abuziv aplicând coeficientul A de 0,1 pentru sat şi Vb de 3,65, deşi terenul este situat administrativ în Municipiul Sebeş şi a întocmit un număr de patru expertize, deşi i s-a cerut evaluarea unui singur teren, ajutând astfel în mod direct, nemijlocit şi neechivoc pe inculpaţii D.A.A. - primarul Municipiului Sebeş, D.P.R. B.A., S.P., C.I., N.P., F.M., I.C., B.V., Ş.N., B.O.N., B.I., D.N., I.J., S.G., R.I. şi Ş.R.C., să aprobe vânzarea terenului în suprafaţă de 243.923 mp la un preţ inferior valorii reale în avantajul patrimonial necuvenit al SC R.G. SA Borsec, cauzându-se un prejudiciu cert în sumă de 3 380.772,78 euro.
Ca situaţie de fapt, s-au reţinut în esenţă următoarele:
În cursul anului 2005 Consiliul Local al Municipiului Sebeş, prin Hotărârea nr. 200/2005, a aprobat vânzarea mai multor parcele de teren aflate în patrimoniul Municipiului Sebeş şi situate administrativ în Municipiul Sebeş, locul numit „Şirinii Lancrămului", prin licitaţie publică deschisă cu strigare, terenurile fiind înscrise în Cartea Funciară nr. 2557.
În baza H.C.L. nr. 200/2005 şi a licitaţiilor publice deschise, Municipiul Sebeş a vândut un număr de cinci parcele de teren la un număr de cinci societăţi comerciale, respectiv SC R.G. SA Borsec, SC N.T. SRL Alba lulia, SC I.T.M. SRL Sebeş, SC T.T. SRL Sebeş, şi SC D.C.I. SRL Oradea.
SC R.G. SA Borsec a cumpărat în urma adoptării Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Sebeş nr. 200/2005 şi a licitaţiei publice din 30 iunie 2005, suprafaţa de 25 000 mp teren construibil, înscris în C.F. nr. 2557.
În urma licitaţiei publice din 30 iunie 2005 s-a încheiat procesul verbal din 30 iunie 2005, iar la data de 01 iulie 2005 s-a încheiat între Municipiul Sebeş şi SC R.G. SA Borsec contractul din 11 iulie 2005.
La data de 17 octombrie 2006 la sediul Primăriei Municipiului Sebeş, a fost înregistrată sub nr. 28114, adresa nr. 1345 datată însă 16 noiembrie 2006, emisă de SC R.G. SA Borsec, prin care acesta „solicită cumpărarea unui teren în suprafaţă totală de 20 ha, în continuarea terenului în suprafaţă de 2,5 ha, situat în intravilan în perimetrul administrativ a Primăriei Municipiului Sebeş" în adresă menţionându-se că SC R.G. SA Borsec intenţionează să construiască o fabrică de bere şi pentru ca această fabrică să poată deveni funcţională în primăvara anului 2008, contractul cu furnizorul de utilaje şi tehnologii cât şi contractul de construire, „trebuie să fie semnate până la 15 ianuarie 2007", potrivit înscrisului care emana de la clientul SC R.G. SA Borsec.
Adresa înregistrată sub numărul 28114 din 17 octombrie 2006 în evidenţele Primăriei Municipiului Sebeş, prin rezoluţia inculpatul D.A.A., primar al Municipiului Sebeş, menţionându-se „pentru şedinţa de Consiliu Local din luna octombrie 2006" fiind repartizată la compartimentul A.D.P.P. din cadrul Primăriei Municipiului Sebeş.
La data de 09 noiembrie 2006, inculpatul D.A.A. a emis dispoziţia nr. 3451/2006, prin care a convocat Consiliul Local al Municipiului Sebeş în şedinţă de îndată pentru data de 09 noiembrie 2006 ora 16,00 acesta a stabilit şi proiectul ordinii de zi, act în cuprinsul căruia, la punctul 1 s-a înscris „Proiect de hotărâre privind parcelarea imobilului înscris în C.F. nr. 2557 - Lancrăm sub nr. top. 2180/1/2/7/1 în suprafaţă de 407.651 mp.
Acest proiect de hotărâre a fost iniţiat de primarul Municipiului Sebeş, inculpatul D.A.A., fiind datat 09 noiembrie 2006 şi înregistrat sub nr. 324, în evidenţa Primăriei Sebeş dar acest proiect nu a fost avizat de secretarul Municipiului Sebeş. La baza întocmirii proiectului de hotărâre a stat raportul de specialitate întocmit de Compartimentul A.D.P.P. - T.U.C. - CAP. nr. 25190, datat însă 12 octombrie 2006, în mod evident acesta fiind fictiv, fiind datat anterior datei înregistrării cererii formulate de SC R.G. SA Borsec.
Prin raportul de specialitate sus arătat se propunea aprobarea parcelării conform documentaţiei tehnice de parcelare anexate, raportul fiind întocmit de martorii N.M. şi Z.M. (din cadrul compartimentului A.D.P.P. - T.U.C. - CAP. al Primăriei Municipiului Sebeş).
În expunerea de motive la acest proiect de hotărâre se făcea trimitere la "cererea din 17 octombrie 2006, înregistrată la Primăria Municipiului Sebeş, sub nr. 28114 din 17 octombrie 2006 prin care se solicită vânzarea - cumpărarea terenului din domeniul privat al Municipiului Sebeş, situat în zona numită „Trei Poduri", în continuarea terenului cumpărat, în suprafaţă de 2,5 ha, în vederea construirii unei fabrici de bere".
Proiectul de hotărâre a fost votat în unanimitate, devenind astfel H.C.L. nr. 460/2006, prin acesta hotărându-se parcelarea imobilului înscris în C.F. nr. 2557 cu nr. topo. 2180/1/2/7/1 teren construibil în suprafaţă de 407.651 mp în două loturi, un lot nr. 1, format din parcela cu nr. top. nou 2180/1/2/7/1/1 teren construibil în suprafaţă de 201.399 mp şi un lot nr. 2 format din parcela cu nr. topo. nou 2180/1/2/7/1/2, teren construibil în suprafaţă de 206.252 mp.
La data de 15 noiembrie 2006, s-a emis dispoziţia nr. 4305, prin care s-a convocat Consiliul Local al Municipiului Sebeş în şedinţa de îndată pentru data de 15 noiembrie 2006, precum şi proiectul ordinii de zi, pentru această şedinţă, proiect în care la punctul 5 se regăseşte proiectul de hotărâre privind modificarea H.C.L. nr. 460/2006, proiectul avându-l ca iniţiator pe inculpatul D.A.A.
Proiectul de hotărâre a fost votat în unanimitate, devenind H.C.L. nr. 466/2006. Prin hotărâre s-a modificat art. 1 al H.C.L. nr. 460/2006 în sensul că lotul nr. 1, format din parcela cu nr. topo. Nou 2180/1/2/7/1/1 teren construibil este în suprafaţă de 192.524 mp, iar lotul nr. 2 format din parcela cu nr. topo. Nou 2180/1/2/7/1/2 teren construibil este în suprafaţă de 215.127 mp.
La data de 30 noiembrie 2006 din dispoziţia inculpatului D.A.A. s-a desfăşurat şedinţa ordinară a Consiliului Local al Municipiului Sebeş, iar printre proiectele de pe ordinea de zi a fost înscris pe ordinea de zi şi proiectul de hotărâre privind parcelarea imobilelor înscrise în C.F. 2557.
Din expunerea de motive întocmită de inculpatul D.A.A. rezultă faptul că proiectul de hotărâre a fost promovat ca urmare a formulării cererilor nr. 28064 din 17 octombrie 2006 şi 30354 din 09 noiembrie 2006 de către SC R. SRL Timişoara prin care solicită cumpărarea unui suprafeţe de 1,10 ha din terenul de la Şirinii Lancrămului, în vederea construirii unui depozit şi birouri.
Proiectul a fost adoptat în unanimitate, devenind H.C.L. nr. 492/2006. La data de 04 decembrie 2006 Compartimentul A.D.P.P. - T.U.C. - CAP. a întocmit propunerea de angajare a unei cheltuieli „cu scopul efectuării unor expertize tehnice de evaluare pentru următoarele imobile situate administrativ în Municipiul Sebeş, la circa 4 km de Municipiul Alba lulia, în zona numită „Şirinii Lancrămului":
- teren construibil în suprafaţă de 23.229 mp în C.F. nr. 2557-a localităţii Lancrăm, sub nr. topo. 2185/3/1 şi 2184/2;
- teren construibil în suprafaţă de 4698 mp înscris în C.F. nr. 2557 - a localităţii Lancrăm, sub nr. topo. 2180/1/2/6;
- teren construibil în suprafaţă de 23.471 mp înscris în C.F. nr. 2557 - a localităţii Lancrăm, sub nr. topo 2185/3/2;
- teren construibil în suprafaţă de 192.524 mp înscris în C.F. nr. 2557 Lancrăm, cu nr. topo. 2180/1/2/7/1/1.
Propunerea de angajare a unei cheltuieli înregistrată sub nr. 652 din 04 decembrie 2006 la Compartimentul de Specialitate A.D.P.P. -T.U.C. - C.A.P., a fost vizată de controlul financiar preventiv sub nr. 5321 din 05 decembrie 2006 şi aprobată de inculpatul D.A.A. în calitate de ordonator principal de credite, fiind angajată astfel suma de 1200 lei la cheltuieli.
După emiterea propunerii de angajare a cheltuielii, la aceeaşi dată, a fost transmis prin fax inculpatului C.M. având calitatea de expert judiciar evaluator pentru bunuri imobile şi membru A.N.E.V.A.R. - evaluări imobile, cererea de prezentare a ofertei de preţ pentru efectuarea unor expertize tehnice de evaluare pentru imobilele situate administrativ în Municipiul Sebeş, la circa 4 km de Municipiul Alba lulia în zona numită „Şirinii Lancrămului", cererea fiind întocmită de martorii N.M. şi Z.M. La aceeaşi dată inculpatul C.M. a întocmit adresa datată 05 decembrie 2006 către Primăria Municipiului Sebeş prin care a arătat că oferta sa pentru efectuarea lucrării este în sumă de 1200 lei şi că nu este plătitor de T.V.A.
Oferta inculpatului C.M. a fost înregistrată la Primăria Municipiului Sebeş sub nr. 33143 din 06 decembrie 2006, fiind repartizată de inculpatul D.A.A. compartimentului A.D.P.P. din cadrul instituţiei publice pe care o conducea. Tot la data de 06 decembrie 2006 la sediul Primăriei Municipiului Sebeş, au fost înregistrate un număr de patru rapoarte de expertiză tehnică, întocmite de inculpatul C.M., datate 05 decembrie 2006.
Astfel, sub nr. 33152 din 06 decembrie 2006 a fost înregistrat raportul de expertiză tehnică (evaluare), având ca obiect „Imobil situat în Lancrăm zona Şirinii Lancrămului" - teren construibil 23.229 mp.
Pentru lotul 8.1 inculpatul C.M. a propus ca valoare de piaţă minimă a imobilului suma de 530 320 lei (22,83 lei/mp). Sub numărul 33153 din 06 decembrie 2006 a fost înregistrat raportul de expertiză tehnică (evaluare), având ca obiect „Imobil situat în Lancrăm zona Şirinii Lancrămului" - teren construibil 4698 mp.
Pentru lotul 6 „inculpatul C.M. a propus ca valoare de piaţă minimă a imobilului suma de 107.300 lei (22,83 lei/mp). Sub numărul 33154 din 06 decembrie 2006 a fost înregistrat raportul de expertiză tehnică (evaluare), având ca obiect „Imobil situat în Lancrăm zona Şirinii Lancrămului" - teren construibil 23 472 mp.
Pentru lotul 8.2 inculpatul C.M. a propus ca valoare de piaţă minimă a imobilului suma de 536.000 lei (22,83 lei/mp). Sub numărul 33155 din 06 decembrie 2006 a fost înregistrat raportul de expertiză tehnică (evaluare), având ca obiect „Imobil situat în Lancrăm zona Şirinii Lancrămului" - teren construibil 192 524 mp. Pentru lotul 7.1.1, imobil pentru care inculpatul C.M. a propus valoarea de piaţă minimă de 2.863.000 lei (14,87 lei/mp).
La data de 07 decembrie 2006 inculpatul D.A.A. a emis dispoziţia nr. 7599/2006, prin care a procedat la convocarea Consiliului Local al Municipiului Sebeş în şedinţă de îndată la data de 7 decembrie 2006, ora 16,00 stabilind şi proiectul ordinii de zi, în care la punctul 6 se regăsea „proiect de hotărâre privind aprobare caiet de sarcini-vânzare teren în Şirini - Lancrăm".
Proiectul de hotărâre prevedea aprobarea vânzării prin licitaţie publică deschisă cu strigare, a unui teren construibil în suprafaţă de 243.923 mp situat administrativ în Municipiul Sebeş, la circa 4 km de Municipiul Alba Iulia - în zona numită „Şirinii Lancrămului", aprobarea caietului de sarcini, în vederea vânzării terenului, data desfăşurării licitaţiei - 10 ianuarie 2007 şi preţul de pornire de 6 euro/mp fără T.V.A.
Proiectul de hotărâre nu a fost semnat de către altă persoană decât de inculpatul D.A.A., în calitatea sa de primar al Municipiului Sebeş, deşi conform procesului-verbal al şedinţei de îndată a Consiliului Local al Municipiului Sebeş şi a listei privind prezenţa consilierilor locali, la data de 07 decembrie 2006 au participat un număr de 13 consilieri locali la şedinţa Consiliului Local, de Ia această şedinţă au lipsit inculpaţii B.V., D.P.R., I.J., S.G. şi Ş.R.C., precum şi martorul S.G.
Totodată, conform procesului-verbal de şedinţă şi procesului-verbal privind rezultatul votului la hotărârile adoptate în şedinţa Consiliului Local al Municipiului Sebeş, proiectul de hotărâre iniţiat de inculpatul D.A.A. nu a fost adoptat, fiind amânat pentru o dată ulterioară.
Din procesul-verbal al şedinţei de consiliu, a rezultat faptul că la cererea martorului F.I. - consilier local, de amânare a vânzării terenului şi chiar de renunţarea la vânzare pentru că preţul de pornire al licitaţiei era prea mic s-a pus în discuţie amânarea discutării proiectului de hotărâre. Martorul F.I. a fost susţinut în demersul de la acel moment şi de consilierii locali N.S. şi inculpaţii B.I. şi C.I. - având calitatea de consilieri locali, dar şi de martorul B.I. - angajat al Primăriei Municipiului Sebeş, pentru acelaşi motiv, respectiv preţul prea mic. Inculpatul I.C. - preşedinte de şedinţă a supus la vot amânarea discutării proiectului pentru şedinţa ordinară din ianuarie - după integrarea României în U.E., această propunere a inculpatului I.C. fiind votată în unanimitate de toţi cei prezenţi la şedinţă.
La data de 14 decembrie 2006, inculpatul D.A.A. a emis dispoziţia nr. 7659/2006 prin care a convocat Consiliul Local al Municipiului Sebeş în şedinţa ordinară pentru data de 19 decembrie 2006 ora 14,00 şi a stabilit proiectul ordinei de zi, format din 11 proiecte de hotărâre, precum şi informări, stabilirea datei şedinţei următoare şi probleme ale consilierilor.
În baza acestei dispoziţii secretarul Municipiului Sebeş, martora V.C.E. a invitat consilierii locali la şedinţa de consiliu, conform modelului de invitaţie.
Conform procesului verbal al şedinţei ordinare a Consiliului Local al Municipiului Sebeş, la şedinţă au participat un număr de 17 consilieri locali, lipsind martorii F.I. şi S.G., iar preşedinte al şedinţei de consiliu local al Municipiului Sebeş din 19 decembrie 2006 a fost inculpatul I.C.
Acesta, după ce a prezentat procesele-verbale ale şedinţelor din 15, 16 şi 30 noiembrie 2006, date spre studiu pentru a vota în prima şedinţă ordinară, a propus suplimentarea ordinii de zi cu un punct, respectiv proiectul de hotărâre privind aprobarea caietului de sarcini în vederea vânzării unui teren construibil în suprafaţă de 243.923 mp - Şirinii Lancrămului. Fiind supusă la vot suplimentarea ordinii de zi, aceasta s-a aprobat în unanimitate.
Prin proiectul de hotărâre se propunea aprobarea vânzării prin licitaţie publică a unui teren construibil în suprafaţă de 243.923 mp, format din patru loturi, situat administrativ în Municipiul Sebeş, la circa 4 km de Municipiul Alba lulia în zona numită „Şirinii Lancrămului", aprobarea caietului de sarcini, data desfăşurării licitaţiei publice la data de 31 ianuarie 2007 ora 10,00 şi preţul de pornire de 6 euro/mp fără T.V.A., menţionându-se că face parte integrantă din hotărâre caietul de sarcini. În modelul caietului de sarcini era prevăzută data desfăşurării licitaţiei publice la datele de 14 februarie 2007, respectiv 28 februarie 2007, preţul de pornire fiind de 6 euro/mp fără T.V.A., echivalentul în lei la data adjudecării la cursul de schimb al B.N.R., pasul de licitare de 0,1 euro/mp, garanţia de participare de 2.000.000 lei, taxa de participare de 1000 lei şi preţul caietului de sarcini de 500 lei.
De asemenea, s-au prevăzut condiţii de participare, respectiv împrejurarea că poate participa la licitaţie orice persoană juridică română sau străină, cu capacitate juridică deplină, care desfăşoară activităţi conform Cod C.A.E.N. 1598.
La punctul 9 din documentele necesare pentru participarea la licitaţie este prevăzut în mod expres „balanţă contabilă - pe ultima lună încheiată". În modelul caietului de sarcini nu s-a prevăzut componenţa nominală a comisiei de licitaţie.
Proiectul de hotărâre a fost avizat de comisia economică, buget, finanţe, prognoze sociale conform procesului-verbal din 19 decembrie 2006, respectiv consilierii locali B.I., I.C. şi R.I.
Ca urmare a iniţierii acestui proiect de hotărâre, s-a adoptat H.C.L. nr. 506/2006 prin care:
- s-a aprobat vânzarea prin licitaţie publică deschisă cu strigare a unui teren construibil în suprafaţă de 243 923 mp format dintr-un lot de 23.229 mp, un lot de 4698 mp, un lot de 23.472 mp şi un lot de 192.524 mp, situat administrativ în Municipiul Sebeş la circa 4 km de Municipiul Alba lulia - în zona numită „Şirinii Lancrămului";
- s-a aprobat caietul de sarcini în vederea vânzării unui teren construibil în suprafaţă de 243.923 mp, data desfăşurării licitaţiei la 31 ianuarie 2007 ora 10,00, preţul de pornire fiind 6 euro/mp fără T.V.A., iar caietul de sarcini face parte integrantă din hotărâre.
Conform caietului de sarcini putea participa la licitaţie orice persoană juridică română sau străină, cu capacitate juridică deplină care desfăşura activităţi conform Cod C.A.E.N. 1598.
De asemenea, se solicitau mai multe documente necesare participanţilor la licitaţie printre care şi balanţa contabilă pe ultima lună încheiată.
În caietul de sarcini s-a prevăzut că licitaţia se va organiza în baza Regulamentului de Organizare şi Desfăşurare a Licitaţiilor Publice Vânzare de Imobile din Domeniul Privat al Municipiului Sebeş, aprobat prin H.C.L. nr. 210/2006.
De asemenea, s-a votat şi adoptat componenţa Comisiei de Licitaţie, respectiv din partea Consiliului Local al Municipiului Sebeş - inculpatul Ş.R.C. - preşedinte şi inculpaţii F.M., D.N. şi S.P. ca membrii, iar din partea aparatului de specialitate al primarului: martorii P.M. şi B.I. - membrii şi Z.M., secretar. De asemenea, au fost votaţi şi desemnaţi ca membri ai comisiei de licitaţie inculpaţii B.I. şi I.J. din partea Consiliului Local şi din partea aparatului de specialitate al primarului numiţii B.M., N.M. şi P.M.
În baza H.C.L. nr. 506/2006, Compartimentul A.D.P.P.-T.U.C.-CAP. a procedat la anunţarea licitaţiei organizate pentru vânzarea terenului în suprafaţă de 243.923 mp fiind transmise anunţuri în vederea publicării la redacţia cotidianului „România Liberă", la redacţia cotidianului „Unirea" şi la postul de radio „Kiss FM" Sebeş.
Pentru participarea la licitaţia publică s-au înscris două firme, respectiv SC R.G. SA prin adresa nr. 2990/2007 şi SC V.I. SRL prin adresa cu numărul de înregistrare 2989 din 30 ianuarie 2007.
La data de 30 ianuarie 2007 ora 10,00 la sediul Primăriei Municipiului Sebeş, Comisia de Licitaţie formată din membrii Ş.R.C. - preşedinte, F.M., D.N., S.P., P.M. şi B.I., iar secretar martorul Z.M.
Din declaraţiile membrilor comisiei de licitaţie rezultă că documentele au fost verificate de inculpatul Ş.R.C., preşedintele comisiei de licitaţie, acesta având de altfel această obligaţie conform H.C.L. nr. 210/2006 adoptată de Consiliul Local al Municipiului Sebeş. Menţiunile din tabel au fost consemnate de martorul B.I., la determinarea inculpatului Ş.R.C.
În baza determinării inculpatului Ş.R.C., s-a menţionat pe pagina cu nr. 2 a tabelului anexă la procesul-verbal de licitaţie la rubrica privind „balanţa contabilă - pe ultima lună încheiată", existenţa acesteia, atât în dosarul cu înscrisuri depuse de SC V.I. SRL, cât şi în cel al firmei SC R.G. SA Borsec, deşi în realitate această firmă avea depusă balanţa contabilă pe luna noiembrie 2006 şi nu balanţa contabilă pentru luna decembrie 2006 cum s-a pretins în realitate şi cum cealaltă firmă ofertantă a depus la dosarul de licitaţie. În urma dispoziţiei inculpatului Ş.R.C., s-a atestat în mod necorespunzător adevărului că SC R.G. SA Borsec a depus balanţa contabilă pe ultima lună încheiată.
Tabelul anexă la procesul-verbal de licitaţie a fost semnat de toţi membrii comisiei de licitaţie cât şi de reprezentanţii celor două firme participante la licitaţie după care, constatându-se îndeplinirea condiţiilor caietului de sarcini, comisia de licitaţie a trecut la licitarea propriu-zisă a terenului, în urma tragerii la sorţi fiind stabilită ordinea, respectiv SC V.I. SRL prima firmă.
Conform graficului la licitaţie SC V.I. SRL a propus 6,1 euro/mp, iar SC R.G. SA Borsec a propus 6,2 euro/mp, după care prima firmă s-a retras, licitaţia fiind astfel câştigată de SCR.G. SA Borsec.
În urma desfăşurării licitaţiei s-a întocmit procesul-verbal din 31 ianuarie 2007, tabelul anexă nr. 1 la procesul-verbal din 31 ianuarie 2007 şi graficul de licitaţie anexă nr. 2 la procesul-verbal nr. 3176 din 31 ianuarie 2007, în cinci exemplare originale, procesul-verbal fiind întocmit de martorul Z.M.
Ca urmare a desfăşurării licitaţiei publice nu au fost formulate contestaţii, astfel că inculpatul D.A.A. în calitate de primar al Municipiului Sebeş a solicitat Serviciului Juridic din cadrul Primăriei Municipiului Sebeş încheierea contractului de vânzare cumpărare între Municipiul Sebeş şi SC R.G. SA Borsec.
Prin referatul nr. 4683 din 12 februarie 2007 martorul F.N., având funcţia de consilier juridic în cadrul Serviciului contencios Juridic şi Administrativ, a refuzat vizarea de legalitate a contractului cu SC R.G. SA Borsec, deoarece nu au fost îndeplinite condiţiile de adjudecare a licitaţiei.
În referat s-a menţionat că preţul pentru terenul scos la vânzare prin licitaţie publică nu este real şi conform cu cel de pe piaţa imobiliară, expertul evaluator nu a ţinut cont de faptul că zona numită „Şirinii Lancrămului" este situată administrativ în localitatea Lancrăm, care este localitate aparţinătoare Municipiului Sebeş, astfel încât preţul vânzării nu trebuia stabilit la valoarea minimă. De asemenea, martora F.N. a arătat că, una din firmele participante la licitaţie şi declarată câştigătoare, SC R.G. SA Borsec, nu a îndeplinit condiţiile caietului de sarcini, respectiv nu a depus balanţa pe luna decembrie 2006, motiv pentru care nu se putea adjudeca obiectul licitaţiei, întrucât nu erau îndeplinite condiţiile impuse de art. 15 din Regulamentul de desfăşurare a licitaţiei.
În opinia martorei F.N. vânzarea apare ca fiind nelegală pentru motivele mai sus expuse şi la un preţ fără corespondent pe piaţa imobiliară de la acel moment.
Totodată, s-a precizat că repetarea licitaţiei se impunea cu necesitate şi pentru împrejurarea că prin caietul de sarcini al licitaţiei s-a restrâns participarea la licitaţie în mod inexplicabil la firmele care „desfăşoară activităţi conform cod C.A.E.N." 1598", creându-se astfel condiţii discriminatorii în antiteză cu dispoziţiile legale în materie de vânzare la licitaţie publică.
Prin referatul nr. 4833 din 13 februarie 2007, martora T.L.C., în calitate de director executiv, a adus la cunoştinţă inculpatului D.A.A. că aplicarea vizei de control financiar preventiv asupra contractului de vânzare-cumpărare nu are obiect, deoarece a fost sesizată Direcţia Naţională Anticorupţie în legătură cu suspiciuni a unor fapte de corupţie privind vânzarea unui imobil din patrimoniul privat al Municipiului Sebeş.
Cu ocazia şedinţei ordinare a Consiliului Local al Municipiului Sebeş din 13 februarie 2007 s-a pus în discuţie semnarea contractului de vânzare-cumpărare între Municipiul Sebeş şi SC R.G. SA Borsec.
În finalul discuţiilor contradictorii din cadrul şedinţei ordinare din 13 februarie 2007, inculpatul D.A.A. a precizat că nu va semna contractul de vânzare-cumpărare, din conţinutul procesului-verbal al şedinţei de consiliu rezultând că nu s-a adoptat nicio hotărâre şi în acest sens nu s-a luat nicio măsură în legătură cu încheierea contractului de vânzare-cumpărare între Municipiul Sebeş şi SC R.G. SA Borsec.
La data de 14 februarie 2007 inculpatul D.A.A. s-a adresat în calitate de primar al Municipiului Sebeş prin adresa nr. 5057 din 14 februarie 2007, Instituţiei Prefectului Judeţului Alba, solicitând punctul de vedere pentru soluţionarea aspectelor legate de încheierea contractului de vânzare-cumpărare, inculpatul anexând copia procesului-verbal de licitaţie nr. 3176 din 30 ianuarie 2007, copie referat nr. 4683 din 12 februarie 2007, copie adresă nr. 4833 din 13 februarie 2007, copie H.C.L. nr. 506/2006 şi copie contract de vânzare-cumpărare.
În adresă inculpatul D.A.A. a expus starea de fapt şi a menţionat că el consideră motivele invocate de consilierul juridic F.N. ca fiind în afara atribuţiilor acesteia.
Prin adresa nr. 4570/G/DL/2007 Instituţia Prefectului Judeţului Alba a comunicat punctul său de vedere Primăriei Municipiului Sebeş, precizându-se că din punct de vedere procedural nu există impedimente la semnarea contractului.
La data de 15 februarie 2007 inculpatul D.A.A. a convocat Consiliul Local al Municipiului Sebeş în şedinţă de îndată şi a stabilit proiectul ordinii de zi ca fiind proiectul privind aprobarea semnării contractului de vânzare-cumpărare a suprafeţei de 243.923 mp, teren construibil şi desemnarea a trei reprezentanţi din partea Consiliului Local al Municipiului Sebeş pentru a semna împreună cu primarul Municipiului Sebeş.
În urma discutării proiectului de hotărâre iniţiat de inculpatul D.A.A., s-a adoptat H.C.L. nr. 50/2007 prin care:
- s-a aprobat încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu SC R.G. SA Borsec pentru suprafaţa de 243.923 mp teren construibil situat în zona „Şirinii Lancrămului" în forma prevăzută în anexă la proiectul de hotărâre,
- s-a împuternicit primarul Municipiului Sebeş, inculpatul D.A.A. să semneze contractul de vânzare-cumpărare din partea Municipiului Sebeş
- s-a desemnat din partea Consiliului Local al Municipiului Sebeş cinci reprezentanţi pentru semnarea contractului de vânzare-cumpărare în răspundere solidară cu primarul Municipiului Sebeş, respectiv inculpaţii B.I., B.O., D.P.R., I.J. şi S.P.
Prin raportul de specialitate nr. 5073 din 15 februarie 2007 martora T.L.C., director executiv economic al Primăriei Municipiului Sebeş, numită prin dispoziţia nr. 3076/2003 să exercite controlul financiar preventiv, a adus la cunoştinţă refuzul vizei de control financiar preventiv asupra contractului de vânzare-cumpărare a unui teren în suprafaţă de 243.923 mp situat în „Şirinii Lancrămului" pentru mai multe motive, respectiv preţul mic de pornire a licitaţiei, mai mic decât valoarea de inventar, inexactitatea din caietul de sarcini cu privire la oferta financiară a participanţilor la licitaţie, nedepunerea balanţei contabile pe ultima lună încheiată şi condiţia ca participanţii să desfăşoare activităţi conform cod C.A.E.N. 1598, martora menţionând şi faptul că la data de 29 ianuarie 2007, SC N.T. SRL Alba lulia a vândut terenul cumpărat în aceeaşi zonă de la Municipiul Sebeş în anul 2005, cu preţul de 25 euro/mp. către SC A.R.E. SRL Bucureşti.
De asemenea, martora T.L.C. a anexat calculul pe mp. al imobilelor scoase la vânzare, din inventarul domeniului public şi privat al Municipiului Sebeş, din care rezultă un preţ de 15,64 euro/mp. Martora a precizat în finalul raportului că a întocmit înscrisul într-un exemplar original şi două copii, un exemplar fiind înaintat primarului Municipiului Sebeş.
Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Sebeş nr. 50/2007 nu a fost contrasemnată de către martora V.E.C., secretarul Municipiului Sebeş.
În aceeaşi zi în care s-a desfăşurat şedinţa de îndată a Consiliului Local al Municipiului Sebeş s-a semnat contractul de vânzare-cumpărare din 15 februarie 2007, înregistrat la Primăria Municipiului Sebeş sub nr. 5131 din 15 februarie 2007, între Municipiul Sebeş în calitate de vânzător şi SC R.G. SA Borsec în calitate de cumpărător.
Din partea Municipiului Sebeş, contractul a fost semnat de inculpaţii D.A.A., B.O., D.P.R., I.J., B.I. şi S.P., iar din partea SC R.G. SA Borsec de către martorul P.N. în baza procurii autentificate cu încheierea nr. 181 din 22 ianuarie 2007 la Biroul Notarului Public A.D.R. cu sediul în Bucureşti.
Obiectul acestui contract este terenul construibil cu suprafaţă de 243 923 mp, format din patru loturi, situat administrativ în Municipiul Sebeş, la circa 4 km de Municipiul Alba lulia, în zona numită „Şirinii Lancrămului".
Preţul contractului este echivalentul în lei a 6,2 euro/mp fără T.V.A., adică preţul de 1.512.322,6 euro fără T.V.A.
La data de 23 februarie 2007 la sediul Biroului Notarului Public G.B. din Municipiul Sebeş s-a încheiat în formă autentică între Municipiul Sebeş şi SC R.G. SA Borsec contractul de vânzare-cumpărare a terenului în suprafaţă de 243.923 mp, situat administrativ în Municipiul Sebeş, la circa 4 km de Municipiul Alba lulia în zona numită „Şirinii Lancrămului".
Din partea Municipiului Sebeş, contractul a fost semnat de aceeaşi inculpaţi care au semnat contractul la data de 15 februarie 2007, iar din partea SC R.G. SA Borsec contractul a fost semnat de martorul A.M. în baza procurii autentificate sub numărul 353 din 08 februarie 2007 la Biroul Notarului Public A.D.R.
La data de 06 februarie 2007 după încheierea celor două contracte susmenţionate, prin adresa nr. 5946, purtând antetul Consiliului Local al Municipiului Sebeş, a fost înaintată Instituţiei Prefectului Judeţului Alba hotărârea nr. 50/2007, în vederea exercitării controlului cu privire la legalitatea acesteia.
Prin obiecţiile privind legalitatea hotărârii Consiliului Local nr. 50/2007 înregistrate sub nr. 10 din 19 ianuarie 2007, secretarul Municipiului Sebeş martora V.C. a motivat în scris refuzul contrasemnării H.C.L. nr. 50/2007 privind aprobarea încheierii contractului de vânzare-cumpărare cu SC R.G. SA Borsec, pentru suprafaţa de 243.923 mp teren construibil situat în zona „Şirinii Lancrămului". În motivele expuse pe larg în înscrisul înregistrat sub numărul 10 din 19 ianuarie 2007 martora V.C. a invocat faptul că asupra contractului de vânzare-cumpărare nu s-a exercitat controlul financiar preventiv, contractul a fost semnat fără drept de cei cinci consilieri locali, terenul a fost vândut la un preţ mai mic decât preţul de inventar şi a fost prejudiciat bugetul local, existând contradicţie vădită în caietul de sarcini cu privire la modalitatea licitaţiei, nu s-a depus balanţa contabilă pe ultima lună încheiată de către un participant, s-au încălcat dispoziţiile legii concurenţei nr. 21/1996 şi în mod greşit şi nelegal s-a promovat proiectul de hotărâre privind vânzarea terenului în suprafaţă de 243.923 mp.
Prin adeverinţa nr. 5323 din 22 februarie 2007 Compartimentul A.D.P.P.-T.U.C.-C.A.P. din cadrul Primăriei Municipiului Sebeş a precizat că terenurile înscrise sub numerele de inventar 81143, 80346, 80348 şi 80347 au o valoare de 17,07 euro/mp la cursul B.N.R. din 20 februarie 2007, terenurile având aceste numere de inventar au făcut obiectul H.C.L. 103/2005, 181/2005 şi 460/2006, parcelele de teren aparţinând domeniului privat al Municipiului Sebeş, conform H.C.L. 103/2005.
Prin toate dispoziţiile, hotărârile şi celelalte înscrisuri susmenţionate s-a încercat crearea aparenţei legalităţii şi temeiniciei vânzării terenului în suprafaţă de 243.923 mp de către Municipiul Sebeş către firma SC R.G. SA Borsec la un preţ sub valoarea comercială reală şi chiar sub valoarea de inventar a terenului, stabilită în baza dispoziţiilor legale, fiind încălcate în mod abuziv dispoziţiile legale prevăzute în Legea nr. 215/2001, Legea nr. 195/2006, Legea nr. 52/2003, O.G. nr. 53/2002, Legea nr. 82/1991, H.G. nr. 841/1995, Legea nr. 82/1991, O.G. nr. 81/2003, Ordinul nr. 1753/2004, Ordinul nr. 1487/2003, Criteriile M.E.F. nr. 2665/1992, Ordinul nr. 522/2003, Legea nr. 21/1996, H.C.L. a Municipiului Sebeş nr. 210/2006 şi H.C.L. a Municipiului Sebeş nr. 291/2003 şi H.C.L. a Municipiului Sebeş nr. 127/2000 şi cauzându-se Municipiului Sebeş un prejudiciu în sumă de 3.380.772,78 euro.
Cercetarea judecătorească propriu-zisă s-a desfăşurat în perioada 26 octombrie 2009 - 1 martie 2010 ( 16 termene de judecată) şi a constat în:
- ascultarea celor 18 inculpaţi ( la termenele din 26 octombrie, 24 noiembrie, 16 decembrie 2009, 26 ianuarie 2010);
- ascultarea martorilor din acte: B.I., P.M., Z.M., V.C. (la termenul din 8 februarie 2010); T.L., B.I., P.R., N.M. (la termenul din 8 martie 2010); O.V., F.I. (la termenul din 8 aprilie 2010); S.G., L.G. (la termenul din 5 mai 2010) ; C.G., N.G. (la termenul din 8 iunie 2010); F.N., B.F., H.D. (la termenul din 14 septembrie 2010); M.N., P.N., A.M., C.O. ( la termenul din 1 octombrie 2010); L.R., C.C., B.V., C.A., M.C., B.M. (la termenul din 1 noiembrie 2010); V.G. (la termenul din 10 ianuarie 2011);
- efectuarea, la cererea inculpaţilor, a unei expertize tehnice judiciare pentru evaluarea proprietăţii imobiliare şi a unei expertize contabile, rapoartele de expertiză fiind depuse la dosar la termenele din 7 decembrie 2010 (expertiza tehnică) şi 10 ianuarie 2011 (expertiza contabilă).
La termenul din 4 februarie 2011 au fost respinse cererea inculpaţilor privind ascultarea experţilor care au întocmit raportul de expertiză care a stat la baza întocmirii rechizitoriului, precum şi solicitarea inculpaţilor de efectuare a unei cercetări la fata locului.
Analizând probatoriul administrat în cauză, Înalta Curte constată că faptele imputate inculpaţilor nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată.
Astfel, Înalta Curte a constatat că în esenţă, ceea ce se impută inculpaţilor este vânzarea la un preţ inferior valorii reale, a terenului în suprafaţă de 243.923 mp, situat administrativ în Municipiul Sebeş, în zona numită „Şirinii Lancrămului", în scopul procurării unui avantaj patrimonial necuvenit cumpărătorului SC R.G. SA Borsec şi cu consecinţa prejudicierii Municipiului Sebeş cu suma de 3.380.772,78 euro.
Înalta Curte a reţinut că, în analiza existenţei sau nu a unei acţiuni de subevaluare, este esenţial să se stabilească regimul juridic al terenului în litigiu, precum şi tipul localităţii căreia acesta îi aparţinea.
Astfel, s-a avut în vedere că, ceea ce diferenţiază esenţial evaluarea terenului în litigiu, făcută de inculpatul C. (care a stat ulterior la baza stabilirii valorii de pornire a licitaţiei câştigate de SC R.G. SA Borsec) şi evaluarea făcută în faza de urmărire penală şi însuşită de procuror (raportul de expertiză tehnică întocmit de experţii M., G. şi R.), este stabilirea valorii de bază a terenului, determinată de categoria localităţii căreia îi aparţinea (sat; comună; comună limitrofă oraşelor cu o populaţie mai mare de 50.000 de locuitori şi staţiunilor balneare, precum şi cele amplasate în imediata vecinătate a căilor de acces rutier de nivel european; oraş mic ).
Or, această valoare variază între 3,65 lei/mp (sat, varianta C.) şi 9,15 lei/mp (oraş mic, varianta experţi urmărire penală), cu consecinţe evidente asupra valorii finale a terenului evaluat, care este în fapt valoarea de bază, corectată în funcţie de anumite criterii.
În acelaşi timp, s-a susţinut că suprafaţa de teren înstrăinată aparţinea intravilanului Municipiului Sebeş, fapt neavut în vedere nici de inculpatul C., atunci când a întocmit rapoartele de evaluare a celor 4 loturi şi nici de ceilalţi inculpaţi, atunci când, în calitate de consilieri locali, au aprobat caietul de sarcini şi, implicit, preţul de pornire a licitaţiei, ceea ce a condus la o valoare de tranzacţionare diminuată fată de cea reală.
În această analiză, Curtea a plecat de la distincţia care trebuie făcută între statutul localităţii Lancrăm şi regimul juridic al terenului supus vânzării ce face obiectul prezentei cauze.
În acest sens, s-a reţinut că, potrivit Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, Municipiul Sebeş are în componenţă, pe lângă oraşul propriu-zis, localităţile Lancrăm şi Petreşti, precum şi satul Răhău (fil.346 vol.21 dup). Pe de altă parte, potrivit Legii nr. 2/1968, dar şi a Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi (anexa 1-definirea principalilor termeni utilizaţi), unităţile administrativ-teritoriale sunt comunele, oraşele şi judeţele.
Localitatea urbană este definită de Legea nr. 351/2001 ca localitate în care majoritatea resurselor de muncă este ocupată în activităţi neagricole cu un nivel diversificat de dotare şi echipare, exercitând o influenţă socio-economică constantă şi semnificativă asupra zonei înconjurătoare.
Localitatea rurală (satul) este localitatea în care:
- fie majoritatea forţei de muncă se află concentrată în agricultură, silvicultură, pescuit, oferind un mod specific şi viabil de viaţă locuitorilor săi şi care prin politicile de modernizare îşi va păstra şi în perspectivă specificul rural;
- fie majoritatea forţei de muncă se află în alte domenii decât cele agricole, silvice, piscicole, dar care oferă în prezent o dotare insuficientă necesară în vederea declarării ei ca oraş şi care, prin politicile de echipare şi de modernizare, va putea evolua spre localităţile de tip urban.
Din coroborarea acestor dispoziţii legale, Înalta Curte a constatat că Lancrăm este o localitate rurală, care intră din punct de vedere administrativ în componenţa Municipiului Sebeş.
Totodată, s-a avut în vedere, în ce priveşte componenta teritorială a oraşului, definită tot de Legea nr. 351/2001, că aceasta are în vedere intravilanul, care reprezintă suprafaţă de teren ocupată sau destinată construcţiilor şi amenajărilor (de locuit, socio-culturale, industriale, de depozitare, de producţie, de circulaţie, de recreare, de comerţ, etc.) şi extravilanul, care reprezintă restul teritoriului administrativ al oraşului.
De asemenea, potrivit Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul (anexa nr. 2 - definirea termenilor utilizaţi în lege), teritoriul intravilan este reprezentat de totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localităţilor ce compun unitatea administrativ-teritorială de bază, delimitate prin planul urbanistic general aprobat şi în cadrul cărora se poate autoriza execuţia de construcţii şi amenajări.
Din actele aflate la dosar rezultă că prin H.C.L. nr. 127/2000 a Municipiului Sebeş a fost aprobat Planul Urbanistic General al oraşului Sebeş şi localităţilor aparţinătoare Petreşti, Răhău şi Lancrăm.
Analizând P.U.G. în privinţa localităţii Lancrăm (unitatea teritorială de referinţă UTR 1 şi 2 - fîl.147 verso, 148, 184-187, 241, 242 vol.1 dup), nu rezultă că suprafaţa de teren de 243.923 mp, situată în zona numită „Şirinii Lancrămului", înstrăinată către SC R.G. SA Borsec făcea parte din intravilanul localităţii.
Or, aşa cum rezultă din situaţia de fapt (pct. 16) scoaterea respectivei suprafeţe din circuitul agricol şi introducerea ei în intravilan au avut loc abia în anul 2007, ulterior vânzării către SC R.G. SA Borsec.
De altfel, categoria de folosinţă a terenului anterior vânzării, aceea de teren agricol (păşune), ca şi statutul său extravilan rezultă şi din alte mijloace de probă.
Înalta Curte a avut în vedere că, astfel cum rezultă din declaraţiile martorului N.G. care a făcut parte din comisia de inventariere a terenurilor în noiembrie 2005, terenul din Şirinii Lancrămului era o păşune, în acelaşi sens fiind şi declaraţiile martorului B.F., care a arătat că suprafaţa în cauză era o păşune, iar la momentul parcelării ei nu era scoasă din circuitul agricol, neavând utilităţi (fil.266 şi 293 vol.2 dosar fond, fil.338 şi 341 vol.4 dosar urmărire penală).
Concluzionând, din toate aceste mijloace de probă, Înalta Curte a reţinut că terenul de aproximativ 24 de hectare ce a făcut obiectul vânzării către SC R.G. SA Borsec era în realitate o păşune adiacentă localităţii rurale Lancrăm, care din punct de vedere administrativ făcea parte din Municipiul Sebeş, neavând însă regim intravilan, acesta fiind dobândit abia în urma unor formalităţi efectuate ulterior vânzării (scoatere din circuitul agricol, probare P.U.Z.).
Faţă de cele expuse anterior, s-a apreciat că punctul de plecare al experţilor numiţi în faza de urmărire penală ( M., G., R.) a fost unul eronat, căci Lancrăm nu este un oraş mic, ci o localitate rurală, ceea ce înseamnă că şi valoarea de bază a terenului supus evaluării nu este cea de 9,15 lei/mp.
În speţă, ţinând seama de faptul că Lancrăm este o localitate rurală amplasată în imediata vecinătate a căilor de acces rutier de nivel european (fiind străbătută de drumul european E 81), Curtea a constatat că valoarea de bază a terenului utilizată ca punct de plecare pentru evaluarea terenului potrivit metodei comparaţiei prin bonitare este cea de 7,30 lei/mp, utilizată de expertul T. în prima expertiză efectuată în cursul urmăririi penale (şi înlăturată de procuror).
În consecinţă, deşi nu a avut în vedere expertiza întocmită de expertul T. (strict datorită stării de incompatibilitate în care acesta s-a aflat), Înalta Curte şi-a însuşit ca fiind corecte, atât valoarea de bază de 7,30 lei/mp, precum şi de valorile celorlalţi coeficienţi, astfel cum au fost stabiliţi în acea prima expertiză (mai puţin coeficientul T, pentru care valoarea este 0,2, iar nu 0,5), rezultând astfel o valoare a terenului în litigiu de 5.003.605,86 lei, adică 1.458.777 euro (la un curs de 3,4322 lei/euro de la data tranzacţiei), ceea ce înseamnă 5,98 euro/mp (fără TVA)
Pe de altă parte, Înalta Curte a constatat că metoda de evaluare utilizată, atât de către inculpatul C., cât şi de experţii tehnici judiciari, cea a comparaţiei prin bonitare, este o metodă statistică, ce poate fi folosită atunci când nu există suficiente informaţii referitoare la tranzacţii similare.
Din această perspectivă, Înalta Curte a avut în vedere că, în anul 2005 Consiliul Local Sebeş a încheiat alte 5 contracte de vânzare-cumpărare pentru parcele de teren situate în aceeaşi zonă „Şirinii Lancrămului", inclusiv cu SC R.G. SA Borsec, pentru preţuri cuprinse între 5,2 euro/mp şi 5,59 euro/mp.
Coroborând datele rezultate din expertizele tehnice judiciare efectuate în cauză (urmărire penală şi cercetare judecătorească), a rezultat că în perioada 2004-2007, în aceeaşi zonă (Şirinii Lancrămului) au fost încheiate câteva contracte de vânzare-cumpărare între persoane fizice şi juridice private:
- în anul 2004 : 24.500 mp. la un preţ de 11,91 euro/mp (terenul are front la drumul european E81);
- în anul 2005 : 11.000 mp. la un preţ de 9,55 euro/mp (terenul are front la drumul european);
- în anul 2006 : 23.882 mp. la un preţ de 6,78 euro/mp;
- în anul 2007: 41.097 mp. la un preţ de 25 euro/mp (terenul are front la drumul european);
- în anul 2007: 21.602 mp. la un preţ de 6,48 euro/mp;
- în anul 2007: 10.072 mp. la un preţ de 6,95 euro/mp.
În acest context, Curtea a reţinut că nu pot fi avute în vedere spre comparaţie decât tranzacţiile ce au avut ca obiect terenuri în aceeaşi zonă, toate celelalte fiind irelevante (extravilan Sebeş, extravilan Alba lulia, etc.)
De asemenea, aşa cum s-a reţinut în raportul de expertiză întocmit în faza de urmărire penală, nu pot fi avute în vedere diferitele oferte de vânzare de terenuri, în condiţiile în care:
- informaţiile nu au vizat tranzacţionarea unui teren cu o suprafaţă similară cu a terenului în cauză (243.923 mp), suprafaţa cea mai mare tranzacţionată în zonă nedepăşind 41.000 mp;
- agenţiile imobiliare contactate nu au furnizat date privind vânzări certe de terenuri în zonă;
- anunţurile privind ofertele de terenuri din zonă nu s-au finalizat cu contracte de vânzare-cumpărare, deşi durează de perioade lungi de timp;
- există o diferenţă mare între preţurile de vânzare la loturi asemănătoare în aceeaşi zonă şi perioadă de referinţă.
Revenind la tranzacţiile menţionate anterior, Curtea a reţinut că, toate cele încheiate la preţuri cuprinse între 9,55 euro/mp şi 25 euro/mp au vizat suprafeţe de teren situate în prima linie în raport cu drumul european, ceea ce nu este cazul în privinţa terenului în litigiu în special a suprafeţei celei mai mari, de 192.524,42 mp.
În ce priveşte tranzacţia de 25 euro/mp., aceasta nu este doar singulară, ci ridică mai multe semne de întrebare, în condiţiile în care la numai două zile de la încheierea ei, pe 31 ianuarie 2007, Consiliul Local Sebeş organiza o licitaţie pentru teren în aceeaşi zonă, cu un preţ de pornire de (doar) 6 euro/mp.
Fiind audiat în cauză, martorul M.N., reprezentant al societăţii vânzătoare, a arătat că aceasta a fost „afacerea vieţii lui", susţinând că terenul a fost cumpărat de o firmă din Cipru, iar preţul a fost stabilit de agenţia imobiliară căreia i s-a adresat (fila.4 vol.3 dosar fond).
În aceleaşi timp, aşa cum lesne se poate observa, în aproape toate cazurile menţionate anterior a fost vorba despre suprafeţe de până la 25.000 mp., în condiţiile în care lotul tranzacţionat de SC R.G. SA Borsec este de 10 ori mai mare (243.923 mp), fapt care influenţează în mod cert preţul de vânzare în sensul scăderii lui.
Având în vedere toate cele expuse anterior, Curtea constată că preţul de pornire stabilit pentru licitaţia din 31 ianuarie 2007 vizând terenul în suprafaţă de 243.923 mp., de 6 euro/mp a fost unul corespunzător, indiferent de metoda de evaluare utilizată (comparaţia prin bonitare, comparaţia directă, comparaţia vânzărilor).
În acest context, Înalta Curte a reţinut că, în speţă, a fost vorba despre o vânzare condiţionată, întrucât cumpărătorului i s-a impus nu doar realizarea unei investiţii pe terenul achiziţionat, ci o anumită valoare iniţiată a acesteia (15 milioane de euro), precum şi un interval de timp în care ea trebuia finalizată (18 luni de la data încheierii contractului în formă autentică).
Această împrejurare, alături de mărimea suprafeţei de teren ce a făcut obiectul vânzării (243.923 mp.) şi locaţia acestuia (ce impunea investiţii suplimentare pentru asigurarea utilităţilor adecvate), particularizează în mod cert tranzacţia încheiată cu SC R.G. SA Borsec în raport cu oricare vânzare-cumpărare de terenuri din aceeaşi zonă.
În acelaşi timp, Înalta Curte a constatat că respectiva tranzacţie a fost rezultatul unei proceduri de licitaţie publică, ceea ce înseamnă că la aceasta a putut participa în mod liber orice competitor al SC R.G. SA Borsec din domeniul său de activitate potrivit codului CAEN înscris în caietul de sarcini, fiind astfel incert, atât câştigătorul, cât şi preţul de adjudecare.
De aceea, împrejurarea că la licitaţie s-a mai înscris doar o singură societate, iar preţul de vânzare a fost foarte apropiat faţă de preţul de pornire, nu pot reprezenta argumente în favoarea ideii că în fapt procedura de licitaţie a fost una frauduloasă, cu un câştigător dinainte stabilit şi nu justifică presupusa conivenţă infracţională imputată inculpaţilor.
În privinţa demersurilor efectuate de SC R.G. SA Borsec, în sensul achiziţionării fabricii de bere şi a unei linii de producţie din Germania, ca şi a asigurării finanţării investiţiei prin contractarea unui credit bancar, Curtea a constatat că acestea s-au încheiat numai după finalizarea procedurii de licitaţie.
Referitor la infracţiunea de fals intelectual sub forma participaţiei improprii, imputată inculpatului Ş.R.C., în sensul că aceasta ar fi constat în determinarea membrilor comisiei de licitaţie să ateste în mod neadevărat că participanţii la licitaţie îndeplinesc condiţiile cerute prin caietul de sarcini, inclusiv aceea de a depune „balanţa contabilă - pe ultima lună încheiată", care în realitate nu a fost îndeplinită de SC R.G. SA Borsec, Înalta Curte a reţinut că, aşa cum rezultă din actele aflate la dosar, SC R.G. SA Borsec a depus balanţa contabilă încheiată la 30 noiembrie 2006, iar SC V.I. SRL a depus balanţa din luna decembrie 2006.
Curtea a mai reţinut că unul dintre înscrisurile impuse participanţilor la licitaţia publică din 31 ianuarie 2007 prin caietul de sarcini aprobat în şedinţa de consiliu local din 17 decembrie 2006 a fost „balanţa contabilă pe ultima lună încheiată".
Potrivit art. 22 din Legea contabilităţii nr. 82/1991 balanţa de verificare este documentul care se întocmeşte pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate.
Anterior modificării legii (prin O.G. nr. 70/2004 aprobată prin Legea nr. 420/2004), balanţa de verificarea se întocmea lunar, însă ulterior legea a prevăzut că aceasta se întocmeşte cel puţin anual ( la încheierea exerciţiului financiar) sau la termenele de întocmire a situaţiilor financiare periodice.
Dincolo de împrejurarea că nu exista obligativitatea întocmirii unei balanţe contabile (de verificare) în fiecare lună, Înalta Curte a observat că modul de formulare a condiţiei referitoare la acest document, astfel cum a apărut în caietul de sarcini aferent licitaţiei din speţă este suficient de ambiguu pentru a permite mai multe interpretări.
Astfel, s-a constatat că este neclar dacă termenul de „încheiată" se referă la ultima lună (în sens de lună expirată calendaristic) sau la ultima balanţă (în sens de ultim document încheiat, în condiţiile în care, aşa cum s-a arătat, nu exista o periodicitate lunară a acestuia).
Curtea a avut în vedere că se poate accepta că sintagma a avut în vedere prima interpretare, însă nici în aceste condiţii problema nu este pe deplin elucidată, căci nu se poate stabili la care lună se referă, mai exact care este punctul de reper în raport de care se stabileşte „luna încheiată": data licitaţiei (31 ianuarie 2007), faţă de care ultima lună încheiată este decembrie 2006 sau data aprobării caietului de sarcini (19 decembrie 2006), faţă de care ultima lună încheiată este noiembrie 2006?
Mai mult, teoretic orice potenţial participant la licitaţie se putea înscrie, depunând în consecinţă documentele solicitate în caietul de sarcini, începând cu luna decembrie 2006 (după data de 19, când a avut loc şedinţa de aprobare a caietului) şi până în 30 ianuarie 2007, ceea ce înseamnă că balanţa de verificare putea fi cea din luna noiembrie sau cea din decembrie 2006.
Prin urmare, modul de formulare a condiţiei referitoare la balanţa de verificare era unul echivoc, permiţând în mod obiectiv mai multe interpretări.
Pe de altă parte, Curtea a reţinut că orice neregularitate privind modul de desfăşurare a licitaţiei, incluzând şi documentele depuse, putea face obiectul unei contestaţii în justiţie formulată de partea interesată, lucru care nu s-a întâmplat.
În ce priveşte latura subiectivă a infracţiunii prevăzute de art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000, Înalta Curte a reţinut că, aceasta se comite cu intenţie calificată prin scopul urmărit de făptuitori, respectiv obţinerea pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Dincolo de împrejurarea că, aşa cum s-a arătat anterior, terenul înstrăinat către SC R.G. SA Borsec nu a fost subevaluat, Curtea a constatat că probatoriul administrat în cauză nu dovedeşte că inculpaţii ar fi acţionat în beneficiu personal sau al societăţii sus-menţionate.
Dimpotrivă, vânzarea la licitaţie publică a terenului în litigiu iniţiată de către Primarul Municipiului Sebeş şi aprobată de consilierii locali, a urmărit atragerea unei investiţii importante ŞI profitabile pe termen mediu şi lung pentru comunitatea locală, atât prin prisma locurilor de muncă nou-create, cât şi a diferitelor taxe pe care societatea investitoare avea să le plătească, ca venituri ale bugetului local.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs MINISTERUL PUBLIC – PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE – DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE criticând-o, după cum rezultă din motivele depuse în scris (filele 4 - 48 dosar recurs) pentru netemeinicie, procurorul arătând că în cauză a fost comisă o gravă eroare de fapt, având drept consecinţă pronunţarea unei hotărâri greşite de achitare a inculpaţilor, având în vedere argumentele evidenţiate de probaţiune, care relevă realizarea tuturor caracteristicilor specifice infracţiunilor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, fiind astfel incident cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen.
Astfel, procurorul a arătat că, ignorând elemente probatorii esenţiale şi documentele aflate la dosarul cauzei instanţa de fond, în mod greşit a calificat statutul Lăncramului ca fiind acela de localitate rurală, astfel încât punctul de plecare al experţilor numiţi în faza de urmărire penală a fost considerat total eronat.
S-a apreciat că este indubitabil faptul că inculpatul D.A. avea cunoştinţă în mod direct şi nemijlocit de suprafeţele de teren aflate în patrimoniul Municipiului Sebeş, precum şi de valoarea acestor terenuri.
De asemenea, procurorul a menţionat că, argumentele instanţei sunt netemeinice şi în privinţa aprecierii regimului juridic al terenului supus vânzării.
Sub aspectul laturii subiective a infracţiunii reţinute în sarcina inculpaţilor, procurorul a arătat că, instanţa de fond a constatat, în mod greşit, că probatoriul administrat în cauză nu dovedeşte că inculpaţii ar fi acţionat în beneficiul personal sau al SC R.G. SA Borsec.
Astfel, procurorul a arătat că probatoriul administrat în cauză a relevat faptul că activitatea ilegală de subevaluare cu ştiinţă a terenului şi vânzarea acestuia, cu consecinţa prejudicierii Municipiului Sebeş, au fost puse în practică din vara anului 2006.
Totodată, procurorul a mai menţionat că este neîntemeiată concluzia instanţei în sensul că ”vânzarea la licitaţie publică a terenului în litigiu, iniţiată de către Primarul Municipiului Sebeş şi aprobată de consilierii locali, a urmărit atragerea unei investiţii importante şi profitabile pe termen mediu şi lung pentru comunitatea locală, atât prin prisma locurilor de muncă nou create, cât şi a diferitelor taxe pe care societatea investitoare avea să le plătească, ca venituri ale bugetului local” şi că probatoriul administrat în cauză nu dovedeşte că inculpaţii ar fi acţionat în beneficiul personal sau al societăţii.
Faţă de aceste critici s-a solicitat, în temeiul art. 3856 C. proc. pen. şi art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi în rejudecare condamnarea inculpaţilor inculpaţi D.A.A., D.P.R., B.A., S.P., C.I., N.P., F.M., B.V., Ş.N., B.O.N., B.I., Ş.R.C., D.N., S.G., R.I., C.M. şi I.C. la pedeapsa închisorii a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere conform art. 861 C. pen., şi la pedeapsa complementară prevăzută de art. 64. lit. a) teza II-a şi c) C. pen., precum şi confiscarea specială de la fiecare inculpat, în cote egale, a echivalentului în lei a sumei de 3,380,772,78 euro.
Examinând cauza prin prisma criticilor formulate şi sub toate aspecte, potrivit dispoziţiilor art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., se constată că recursul declarat este nefondat şi va fi respins, pentru considerentele ce se vor arăta.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că prima instanţă a dat eficienţă dispoziţiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., referitoare la aprecierea probelor reţinând o corectă situaţie de fapt.
În cauză prezumţia de nevinovăţie de care beneficiază fiecare inculpat nu a fost răsturnată în cursul activităţii de probaţiune, ansamblul materialului probator administrat în cauză nefiind cert în sensul stabilirii vinovăţiei acestora.
În contextul concret al cauzei rezultă că prima instanţă a făcut un examen amplu asupra fiecărei infracţiuni reţinută în sarcina inculpaţilor, în raport cu împrejurările faptice, pe care le-a prezentat în amănunt, evidenţiind actele concrete de executare comise de către inculpaţi, în baza mijloacelor de probă administrate în cursul procesului penal, pe care le-a valorificat coroborat, ceea ce a presupus un proces de analiză şi sinteză, care s-a concluzionat prin stabilirea presupusei activităţi infracţionale, în raport cu infracţiunile pretins a fi comise, pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii.
Totodată, Înalta Curte-completul de 5 Judecători constată că, motivul referitoare la existenţa erorii grave de fapt invocat de către reprezentantul Ministerului Public nu se susţine, întrucât există o deplină concordanţă între modul în care au fost percepute în procesul de evaluare mijloacele de probă administrate în cursul procesului penal, reflectarea lor în considerentele sentinţei atacate şi soluţia pronunţată.
Astfel, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători reţine că, în mod corect, prima instanţă, prin coroborarea judicioasă a probelor administrate în cauză, a dispus achitarea inculpaţilor D.A.A., D.P.R., B.A., S.P., C.I., N.P., F., I.C., B.V.,Ş.N., B.O.N.,B.I., D.N., I.J., S.G., R.I., Ş.R.C. şi C.M.
Astfel, instanţa de control judiciar reţine că, potrivit art. 10 din Legea nr. 78/2000 constituie infracţiune fapta săvârşită de cei care au atribuţii de conducere, de administrare sau de gestionare, în scopul obţinerii pentru sine, sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite constând în stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate, fata de valoarea comerciala reală, a bunurilor aparţinând agenţilor economici la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, comisă în cadrul unei acţiuni de vânzare a acestora.
În speţă, ceea ce se impută inculpaţilor este vânzarea la un preţ inferior valorii reale, a terenului în suprafaţă de 243.923 mp, situat administrativ în Municipiul Sebeş, în zona numită „Şirinii Lancrămului", în scopul procurării unui avantaj patrimonial necuvenit cumpărătorului SC R.G. SA Borsec şi cu consecinţa prejudicierii Municipiului Sebeş cu suma de 3.380.772,78 euro.
Instanţa de recurs reţine că pentru a se stabili dacă valoarea stabilită în procesul de vânzare a terenului a fost sau nu una diminuată, aceasta trebuie raportată la „valoarea comercială reală" a bunului, adică la valoarea care s-ar fi putut obţine pentru acelaşi bun prin tranzacţionarea sa pe piaţa liberă, în condiţii similare cu cele avute în vedere la vânzarea în litigiu (cu referire la suprafaţa tranzacţionată, ca mărime, situare şi echipare cu utilităţi, dar şi la eventualele obligaţii asumate de cumpărător).
În doctrina şi în literatura de specialitate valoarea comerciala reală nu a fost definită strict, astfel că asupra acestui concept există încă numeroase discuţii şi controverse. Rezultă însă, că valoarea comercială reală nu are nimic în comun cu valoarea de inventar stabilită pe baza unei formule de calcul, a unor parametri şi valori ce nu sunt uzitaţi în activitatea de evaluare a terenurilor pe piaţa liberă.
În speţă, în ce priveşte acţiunea de subevaluare, reprezentantul Ministerului Public a susţinut că aceasta a avut la bază rapoartele întocmite de inculpatul C.M., care în calitate de expert nu a efectuat verificări privind amplasamentul terenului, preţurile reale practicate în zonă şi nu a menţionat că terenul este situat în intravilan, iar în privinţa celorlalţi inculpaţi, a învederat că aceştia cunoşteau nemijlocit valoarea de inventar a terenului, amplasamentul acestuia, precum şi faptul că acest teren era situat în intravilan, astfel încât valoarea acceptată de ei ca şi preţ de pornire înscris în caietul de sarcini, era una inferioară valorii reale a terenului.
Astfel, inculpatul C.M. a apreciat că localitatea Lancrăm este un sat aflat în zona administrativă a Municipiului Sebeş, terenul fiind o păşune situată în extravilan, astfel încât valoarea de bază (punct de pornire în evaluare) este de 3,65 euro/mp.
Spre deosebire de acesta expertiza efectuată în cursul urmăririi penale de către experţi M., G. şi R. a avut în vedere că localitatea Lancrăm este oraş mic, astfel încât valoarea de bază (punct de pornire în evaluare) este de 9,15 euro/mp.
În acest context, prima instanţă a reţinut în mod corect că, ceea ce diferenţiază esenţial evaluarea terenului în litigiu, făcută de inculpatul C. (care a stat ulterior la baza stabilirii valorii de pornire a licitaţiei câştigate de SC R.G. SA Borsec) şi evaluarea făcută în faza de urmărire penală şi însuşită de procuror (raportul de expertiză tehnică întocmit de experţii M., G. şi R.), este stabilirea valorii de bază a terenului, determinată de categoria localităţii căreia îi aparţinea (sat; comună; comună limitrofă oraşelor cu o populaţie mai mare de 50.000 de locuitori şi staţiunilor balneare, precum şi cele amplasate în imediata vecinătate a căilor de acces rutier de nivel european; oraş mic ).
Din coroborarea prevederilor Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, a Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a reţeaua de localităţi , instanţa de recurs reţine că Lancrăm este o localitate rurală, care intră din punct de vedere administrativ în componenţa Municipiului Sebeş.
Totodată, Înalta Curte Completul de 5 Judecători a avut în vedere că din declaraţiile martorului N.G. care a făcut parte din comisia de inventariere a terenurilor în noiembrie 2005, a rezultat că terenul din Şirinii Lancrămului era o păşune, în acelaşi sens fiind şi declaraţiile martorului B.F., care a arătat că suprafaţa în cauză era o păşune, iar la momentul parcelării ei nu era scoasă din circuitul agricol, neavând utilităţi (fil. 266 şi 293 vol. 2 dosar fond, fil. 338 şi 341 vol. 4 dosar urmărire penală).
Categoria de folosinţă a terenului anterior vânzării, aceea de teren agricol (păşune), ca şi statutul său extravilan a rezultat şi din situaţia de fapt, scoaterea respectivei suprafeţe din circuitul agricol şi introducerea ei în intravilan având loc abia în anul 2007, ulterior vânzării către SC R.G. SA Borsec.
În speţă, ţinând seama de faptul că Lancrăm este o localitate rurală amplasată în imediata vecinătate a căilor de acces rutier de nivel european (fiind străbătută de drumul european E 81), Înalta Curte - Completul de 5 Judecători consideră că, în mod corect a apreciat prima instanţă că valoarea de bază a terenului utilizată ca punct de plecare pentru evaluarea terenului, potrivit metodei comparaţiei prin bonitare este cea de 7,30 lei/mp ( utilizată de expertul T. în prima expertiză efectuată în cursul urmăririi penale), însuşindu-şi ca fiind corectă această valoare, rezultând astfel o valoare a terenului în litigiu de 5.003.605,86 lei, adică 1.458.777 euro (la un curs de 3,4322 lei/euro de la data tranzacţiei), ceea ce înseamnă 5,98 euro/mp (fără TVA).
Având în vedere toate cele expuse anterior, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată că preţul de pornire stabilit pentru licitaţia din 31 ianuarie 2007 vizând terenul în suprafaţă de 243.923 mp., de 6 euro/mp a fost unul corespunzător, indiferent de metoda de evaluare utilizată (comparaţia prin bonitare, comparaţia directă, comparaţia vânzărilor).
În ceea ce priveşte latura subiectivă a celor două infracţiuni, analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, în cauză, lipseşte şi intenţia, ca element al laturii subiective, probatoriul administrat în cauză nedovedind că inculpaţii ar fi acţionat în beneficiu personal sau al SC R.G. SA Borsec .
Dimpotrivă, aşa cum rezultă din procesele-verbale, stenogramele şedinţelor de consiliu în care s-a dezbătut vânzarea terenului, precum şi din transcrierile convorbirilor telefonice purtate între inculpaţi post-factum, vânzarea la licitaţie publică a terenului în litigiu iniţiată de către Primarul Municipiului Sebeş şi aprobată de consilierii locali a urmărit atragerea unei investiţii importante şi profitabile pe termen mediu şi lung pentru comunitatea locală, atât prin prisma locurilor de muncă nou create, cât şi a diferitelor taxe pe care societatea investitoare avea să le plătească, ca venituri ale bugetului local.
Concluzionând, prima instanţă a constatat că în speţă, prin probatoriul administrat nu s-a dovedit că inculpaţii ar fi cunoscut care era valoarea de inventar a terenului, ci s-au bazat pe expertizele efectuate de inculpatul C., nerezultând vreo înţelegere între acesta şi ceilalţi inculpaţi, în sensul subevaluării terenului în beneficiul SC R.G. SA Borsec.
Înalta Curte apreciază că faţă de motivarea amplă şi efectivă a sentinţei pronunţate cu privire la procesul de evaluare al probelor, în raport cu fiecare din faptele pretins comise de către inculpaţi, ce corespunde şi exigenţelor art. 6 § 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, precum şi jurisprudenţei instanţei de contencios european ( Helle contra Finlanda ) nu se mai impune o reluare a conţinutului mijloacelor de probă, aşa încât îşi însuşeşte argumentele primei instanţe cu privire la nevinovăţia inculpaţilor D.A.A. , D.P.R., B.A., S.P., C.I., N.P., F., I.C., B.V.,Ş.N., B.O.N.,B.I., D.N., I.J., S.G., R.I., Ş.R.C. şi C.M. referitoare la infracţiunile reţinute în sarcina acestora, şi se va menţine soluţia achitării dispusă în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul I.J., decedat astfel cum rezultă din fotocopia certificatului de deces emis de Consiliul Local Alba Iulia la data de 5 ianuarie 2012 depus în recurs (fila 147 dosar 5880/1/2012), instanţa urmează a da prevalenţă soluţiei achitării dispusă în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. în raport cu soluţia încetării procesului încetării procesului penal întemeiată pe dispoziţiile art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., solicitată de procuror, având în vedere decizia nr. 608 din 8 decembrie 2003 Înaltei Curţi - Completul de 9 Judecători potrivit căreia „ în cazul în care se constată că există mai multe cazuri ce constituie temeiuri de achitare sau mai multe cazuri de încetare a procesului penal, prioritare sunt cele dintâi”.
În consecinţă, pentru considerentele expuse, în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de MINISTERUL PUBLIC – PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE – DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE împotriva sentinţei nr. 486 din 30 martie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală în dosarul nr. 2377/1/2009, privind pe intimaţii inculpaţi D.A.A., D.P.R., B.A., S.P., C.I., N.P., F.M., B.V., Ş.N., B.O.N., B.I., Ş.R.C., D.N., I.J., S.G., R.I., C.M. şi I.C.
Onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de MINISTERUL PUBLIC – PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE – DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE împotriva sentinţei nr. 486 din 30 martie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală în dosarul nr. 2377/1/2009, privind pe intimaţii inculpaţi D.A.A., D.P.R., B.A., S.P., C.I., N.P., F.M., B.V., Ş.N., B.O.N., B.I., Ş.R.C., D.N., I.J., S.G., R.I., C.M. şi I.C.
Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 100 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 5 noiembrie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 22/2013. COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI | ICCJ. Decizia nr. 24/2013. COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI → |
---|