ICCJ. Decizia nr. 267/2011. COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI

Decizia penală nr. 267/2011

Dosar nr. 4962/1/2011

Şedinţa publică din 26 septembrie 2011

Asupra contestaţiei la executare de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 500 din 14 iunie 2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 9 judecători, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea G.A. împotriva Deciziei nr. 15/ P din 25 ianuarie 2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 9 judecători, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatoarea, recurs care a fost respins, ca inadmisibil, prin Decizia nr. 17 din 24 ianuarie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 9 judecători, cu obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor judiciare către stat, cu motivarea că recursul a fost exercitat împotriva unei hotărâri definitive care nu este supusă niciunei căi de atac, în condiţiile art. 3851 raportat la art. 392 alin. (4) C. proc. pen.

Prin cererea introdusă la 10 iunie 2011, contestatoarea G.A. a formulat contestaţie la executare împotriva Deciziei nr. 17 din 24 ianuarie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de 9 judecători, solicitând „scutirea de la plata cheltuielilor de judecată".

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că cererea de contestaţie la executare formulată de contestatoarea G.A. este inadmisibilă.

Contestaţia la executare este un mijloc jurisdicţional prin intermediul căruia se soluţionează anumite incidente ivite în cursul punerii în executare a hotărârilor penale definitive.

Analizându-se hotărârea contestată, prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte constată că potrivit art. 461 alin. (1) C. proc. pen. „contestaţia contra executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri :

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei, precum şi orice alt incident ivit în cursul executării".

Se constată aşadar că, în cauză, motivele invocate de contestatoare nu se regăsesc între cele expres şi limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 461 alin. (1) C. proc. pen., astfel că cererea formulată nu are legătură cu dispoziţiile legale privind lămurirea hotărârii, cazul prevăzut de art. 461 alin. (1) lit. c) din acelaşi cod.

Totodată, Codul de procedură penală reglementează posibilitatea contestaţiei privitoare la dispoziţiile civile ale hotărârii ( în art. 463 C. proc. pen.), respectiv, contestaţia privitoare la amenzile judiciare (în art. 464 C. proc. pen.).

Rezultă, aşadar, că în ceea ce priveşte cheltuielile judiciare, Codul de procedură penală nu cuprinde dispoziţii referitoare la posibilitatea formulării unei contestaţii la executare, neputându-se aplica prin analogie dispoziţiile art. 463 sau 464 C. proc. pen., menţionate anterior.

În consecinţă, contestaţia la executare formulată de contestatoare este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă ca atare.

În baza art. 192 alin. (2) Cod C. proc. pen., contestatoarea va fi obligată la plata sumei de 300 RON cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I DE

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia la executare formulată de contestatoarea G.A. împotriva Deciziei nr. 17 din 24 ianuarie 2011, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 9 judecători, în Dosarul nr. 5623/1/2010.

Obligă contestatoarea la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 26 septembrie 2011.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 267/2011. COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI