ICCJ. Decizia nr. 76/2011. COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI
Decizia penală nr.76/2011
Dosar nr. 1172/1/2011
Şedinţa publică din 21 martie 2011
Asupra cererii de revizuire de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 1554 din 5 octombrie 2009, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A.l. împotriva rezoluţiei nr. 9/P/2008 din 7 august 2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost menţinută rezoluţia atacată, iar petentul obligat la plata cheltuielilor judiciare statului.
Împotriva acestei sentinţe, petentul A.l. a declarat recurs, iar prin Decizia nr. 675 din 25 octombrie 2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 9 judecători, a fost respins recursul, ca nefondat, cu motivarea că, din actele dosarului, intimatul procuror şi-a exercitat legal atribuţiile de serviciu, iar împrejurarea că soluţia dispusă, pe baza normelor incidente în speţă şi a verificărilor efectuate, nu a fost de natură să conducă la realizarea intereselor petentului nu poate constitui temei pentru a se concluziona că a fost comisă o faptă penală şi că se impune angajarea răspunderii penale a magistratului procuror.
Împotriva deciziei nr. 675 din 25 octombrie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de 9 judecători, petentul A.l. a formulat cerere de revizuire, susţinând, potrivit concluziilor scrise depuse la dosar că Decizia atacată a fost pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor art. 10 lit. j), art. 48 lit. g), art. 49 alin. (2), art. 62, art. 277, art. 2781 alin. (2) şi art. 12 C. proc. pen. şi art. 1200 C. civ.
Prin referatul nr. 887/390/lll-6/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au formulat concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de revizuire formulată de revizuentul A.l.
Examinând cererea de revizuire, în conformitate cu dispoziţiile art. 403 C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă.
Potrivit dispoziţiilor art. 393 hotărârile penale definitive pot fi supuse revizuirii, atât cu privire la latura penală, cât şi cu privire la latura civilă, din conţinutul acestui text legal rezultând că sunt supuse revizuirii numai hotărârile judecătoreşti care conţin o rezolvare a fondului cauzei, deoarece prin revizuire se urmăreşte înlăturarea erorilor de fapt, pe care le conţin hotărârile judecătoreşti.
Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, poate fi formulată numai în condiţiile şi în cazurile limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen., singurele în măsură să conducă la o reexaminare a cauzei penale.
Pe de altă parte, cât timp prin lege nu este reglementată posibilitatea extinderii exercitării căii extraordinare de atac a revizuirii şi împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în soluţionarea plângerilor formulate în temeiul art. 2781 C. proc. pen., o atare cale de atac nu este admisibilă, întrucât, în situaţia contrară s-ar contraveni dispoziţiilor procesuale menţionate şi principiului instituit prin art. 129 din Constituţia României, potrivit căruia "împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile [..] pot exercita căile de atac, în condiţiile legii".
În cauză, revizuentul A.l. a formulat cererea solicitând revizuirea deciziei nr. 675 din 25 octombrie 2010 a Completului de 9 judecători a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de petent împotriva sentinţei nr. 1554 din 5 octombrie 2009 a Secţiei Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petent împotriva rezoluţiei nr. 9/P/2008 din 7 august 2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, şi a fost menţinută rezoluţia atacată.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că hotărârea vizată prin cererea de revizuire formulată de petent nu îndeplineşte condiţiile art. 393 C. proc. pen., deoarece nu conţine o rezolvare a fondului cauzei, în sensul dispoziţiilor art. 345 alin. (1) C. proc. pen., care stipulează că „Instanţa hotărăşte prin sentinţă asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunţând, după caz, condamnarea, achitarea sau încetarea procesului penal".
Mai mult decât atât, susţinerile revizuentului nu se pot încadra în vreunul din cazurile prevăzute expres şi limitativ de art. 394 C. proc. pen.
Totodată, Înalta Curte constată că, toate motivele indicate în susţinerea cererii au fost invocate pur formal, fără a fi dovedite, neconducând la concluzia temeiniciei cererii, avându-se în vedere şi condiţiile în care instanţa trebuie să analizeze cererea de revizuire, conformându-se limitelor stabilite de art. 393 şi art. 394 C. proc. pen.
În ceea ce privesc susţinerile revizuentului, în sensul nerespectării termenelor prevăzute de art. 277 C. proc. pen., sunt neîntemeiate, având în vedere caracterul de recomandare al normelor cuprinse în conţinutul acestor dispoziţii legale.
Referitor la încălcarea dispoziţiilor art. 1200 C. civ., ce reglementează materia prezumţiilor legale, Înalta Curte constată că aceasta excede obiectului prezentei cauze, hotărârea atacată nefiind afectată de o cauză de nulitate, astfel cum arată revizuentul în concluziile scrise.
În consecinţă, în temeiul art. 403 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A.l. împotriva deciziei nr. 675 din 25 octombrie 2010, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 9 judecători în dosarul nr. 5128/1/2010.
Totodată, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., revizuentul va fi obligat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A.I. împotriva deciziei nr. 675 din 25 octombrie 2010, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 9 judecători în dosarul nr. 5128/1/2010.
Obligă revizuentul la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 184/2011. COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI | ICCJ. Decizia nr. 59/2011. COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI → |
|---|
