Furt. Art.228 NCP. Sentința nr. 913/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 913/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 18-12-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Sentința penală nr. 913/2015
Ședința publică de la 18 Decembrie 2015
Completul compus din:
Președinte R. Z. D.
Grefier I. M. P.
Ministerul Public este reprezentat de procuror D. M. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul T. A. F., trimis în judecată pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat prevăzute de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b și d, cu aplicarea art. 41 alin. 1 și art. 38 alin. 1 Cod penal.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns inculpatul T. A. F., personal, aflat în stare de arest preventiv, în altă cauză, și asistat de apărătorul din oficiu, avocat S. M., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._ din data de 12.08.2015 aflată la dosarul cauzei, lipsind părțile vătămate C. E. și ..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, în baza art. 374 alin(1) C.proc.pen., dispune citirea actului de sesizare și face o prezentare pe scurt a acestuia.
În continuare, în baza art. 374 alin(2) C.proc.pen., instanța aduce la cunoștință inculpatului că învinuirea care i se aduce a fost prezentată odată cu citirea actului de sesizare, precum și că are dreptul să nu dea nicio declarație, atrăgându-i atenția că ceea ce declară poate fi folosit împotriva acestuia, precum și dreptul de a pune întrebări coinculpaților, martorilor și experților, precum și că poate da explicații ori de câte ori consideră necesar.
În baza art. 374 alin(4) C.proc.pen. raportat la art. 349 alin(2) C.proc.pen., instanța aduce la cunoștință inculpatului că judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în măsura în care solicită aceasta, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina acestuia prin rechizitoriu, iar dacă instanța va dispune condamnarea acestuia, reținând aceeași situație de fapt ca cea din rechizitoriu, va beneficia de o reducere a limitelor de pedeapsă, cu 1/3 în cazul pedepsei închisorii și cu ¼, în cazul pedepsei amenzii.
Inculpatul personal învederează instanței că recunoaște în totalitate faptele pentru care a fost trimis în judecată și că solicită ca judecata să aibă loc doar în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Instanța procedează la luarea unei declarații inculpatului, aceasta fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Instanța pune in discuția părților cererea formulată de inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul solicită admiterea cererii de judecare a inculpatului potrivit procedurii simplificate, aceasta fiind admisibilă.
Apărătorul inculpatului T. A. F. solicită ca inculpatul să fie judecat in baza procedurii simplificate.
Deliberând asupra cererii formulate de inculpat, instanța, constatând întrunite condițiile prevăzute de art. 349 alin(2) C.proc.pen., precum și că nu există niciun impediment legal, admite cererea inculpatului de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate și procedează în consecință.
În continuare, în baza art. 375 alin(2) C.proc.pen., instanța întreabă părțile dacă propun administrarea de probe cu înscrisuri.
Apărătorul inculpatului T. A. F. precizează că acesta nu solicită în ceea ce îl privește administrarea probei cu înscrisuri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbaterea fondului.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere materialul probator administrat, apreciază că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. 2 C..p.p., motiv pentru care solicită, raportat și la modalitatea efectivă de săvârșire a faptelor și la starea de recidivă în care acestea au fost săvârșite, în temeiul art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b și d, cu aplicarea art. 41 și art. 43 alin. 5 Cod penal, art. 396 alin. 10 C.p.p., condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii orientate spre mediu pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
De asemenea, în temeiul art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b și d Cod penal, cu aplic art. 41 alin. 1 Cod penal, art. 396 alin. 10 C.p.p., solicită condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii orientate spre mediu pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
Solicită aplicarea art. 38 cu referire la art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, urmând ca în temeiul art. 104 alin. 2 Cod penal să fie revocată eliberarea condiționată, urmând ca inculpatul să execute restul de 548 de zile alături de pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta hotărâre.
În temeiul art. 72 alin. 1 Cod penal solicită să se deducă durata reținerii din data de 22.12.2012 până la data de 23.12.2012 și de la data de 08.05.2013 la data de 09.05.2013.
În ceea ce privește latura civilă, în temeiul art. 19, 397 C.p.p. și 1357 cod civil solicită să se ia act că persoana vătămată C. E. nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat prin restituire.
Solicită să se admită acțiunea civilă exercitată de partea civilă ., și obligarea inculpatului la plata sumei de 1141,51 euro către aceasta.
De asemenea solicită să se dispună restituirea către inculpat a bunurilor aflate la Camera de corpuri delicte.
În temeiul art. 274 alin. 1 C.p.p. solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor către Stat.
Apărătorul inculpatului T. A. F., având cuvântul, solicită aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special, cu aplicarea dispozițiilor art. 374 alin. 4 și art. 375 alin. 1, raportat la art. 396 alin. 10.
Arată că inculpatul a solicitat ca judecarea să se facă pe procedura simplificată, având în vedere recunoașterea faptelor săvârșite și menționate în rechizitoriu.
Precizează că la prima faptă săvârșită de către inculpat, partea vătămată C. E. nu s-a constituit parte civilă.
În ceea ce privește a doua faptă săvârșită de către inculpat, prin care a cauzat un prejudiciu părții civile ., solicită obligarea acestuia la plata prejudiciului.
Solicită să se deducă din pedeapsa aplicată perioada reținerii inculpatului.
Inculpatul T. A. F., având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr._/P/2012 din data de 21.07.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului T. A. F., pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat, prevăzute și pedepsite de art. 228 alin. (1) rap. la art. 229 alin. (1) lit. b) și d) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., iar ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.
În fapt, în actul de sesizare, s-a reținut că în noaptea de 21-22.12.2012 inculpatul T. A. F. a pătruns în curtea imobilului situat în ., sector 1, aparținând persoanei vătămate C. E., iar dintr-o magazie în care a pătruns prin efracție a sustras mai multe obiecte din fier vechi și o pubelă de gunoi, de care s-a folosit pentru a le transporta la locuința sa, prejudiciul cauzat fiind de aproximativ 500 de lei.
Totodată, în rechizitoriu s-a reținut că în noaptea de 22-23.09.2012, inculpatul T. A. F. a spart geamul portierei dreapta spate a autoturismului marca Chrysler cu numărul de înmatriculare_ ce se afla parcat pe ., sector 1, iar din interiorul acestuia a sustras mai multe accesorii pentru aparate destinate exercițiilor fizice, cauzând un prejudiciu de 1.141,51 de euro.
Situația de fapt mai sus menționată se susține cu următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale: declarațiile persoanei vătămate C. E. (fila 13 DUP), declarațiile inculpatului T. A. F. (filele 5, 54-55, 60-62 DUP), declarațiile martorului T. G. M. (filele 81-82 DUP), raport de constatare tehnico-științifică (filele 71-80 DUP), proces-verbal de cercetare la fața locului însoțit de planșe fotografice (filele 15-37 DUP) și proces-verbal (filele 50, 63-69 DUP) pentru fapta din data de 21-22.12.2012 și declarațiile reprezentantului persoanei vătămate (filele 90, 97, 99 DUP), declarațiile inculpatului T. A. F. (filele 5, 110, 111, 113, 115 DUP), proces-verbal de cercetare la fața locului însoțit de planșe fotografice (filele 100-104 DUP), raport de constatare tehnico-științifică (filele 117-124 DUP) și înscrisuri (filele 127, 129 DUP) pentru fapta din data de 22-23.09.2012.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr._, la data de 27.07.2015.
Inculpatul a beneficiat de asistență judiciară din oficiu, astfel cum reiese din delegația avocațială nr._/2015 aflată la fila 9 din dosarul de judecată.
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 20.11.2015 (filele 24-25 dosar judecată), definitivă la aceeași dată, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
La primul termen de judecată din data 18.12.2015, cu procedura legal îndeplinită, instanța, în temeiul art. 374 C. proc. pen., i-a adus la cunoștință inculpatului că are dreptul de a solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen. privind reducerea cu o treime a limitelor speciale de pedeapsă.
Inculpatul a declarat că solicită aplicarea dispozițiilor art. 374 alin. (4) C. proc. pen. și a recunoscut fapta astfel cum a fost reținută în actul de sesizare, instanța procedând la audierea acestuia, în temeiul art. 375 alin. (1) C. proc. pen., declarația fiind consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei (fila 26 dosar judecată).
Pe parcursul procesului penal nu a fost dispusă față de inculpat nicio măsură preventivă.
Analizând actele și lucrările dosarului, respectiv materialul probator administrat pe parcursul urmăririi penale și al judecății, instanța reține următoarele:
I. Cu privire la fapta din data de 22-23.09.2012:
În fapt,în noaptea de 22-23.09.2012, inculpatul T. A. F. a spart geamul portierei dreapta spate a autoturismului marca Chrysler cu numărul de înmatriculare_ ce se afla parcat pe ., sector 1, iar din interiorul acestuia a sustras mai multe accesorii pentru aparate destinate exercițiilor fizice, cauzând un prejudiciu de 1.141,51 de euro.
Astfel, din mijloacele de probă administrate în cauză, respectiv declarația reprezentantului persoanei vătămate . (fila 97 DUP) și procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșe fotografice (filele 100-104 DUP), instanța reține că la data de 22-23.09.2012 autoturismul marca Chrysler cu numărul de înmatriculare_ se afla staționat pe ., București și prezenta geamul aferent portierei dreapta spate spart.
De asemenea, instanța reține că din interiorul autoturismului au fost sustrase mai multe echipamente de fitness, astfel cum reiese din declarația numitului P. T. (fila 97 DUP) coroborată cu lista bunurilor emisă de persoana vătămată (fila 127 DUP), bunuri constând în echipamente destinate exercițiilor fizice.
Deopotrivă, instanța reține că, în urma efectuării cercetării la fața locului, pe un cadru metalic aflat pe bancheta din spate a autoturismului au fost descoperite mai multe urme papilare, relevate cu pulbere neagră și ridicate pe folie adezivă (fila 104 DUP).
Din raportul de constatare tehnico-științifică dactiloscopică (filele 119-124 DUP) instanța reține că urmele papilare ridicate cu ocazia cercetării la fața locului evidențiază elemente dactiloscopice individuale de identificare asemănătoare ca formă, dimensiune și plasament cu impresiunea degetelor mic și inelar ale inculpatului. Așadar, urmele papilare au fost create de degetul mic, respectiv de cel inelar de la mâna stângă ale inculpatului.
Din coroborarea concluziilor raportului de constatare tehnico-științifică dactiloscopică cu locul identificării urmelor papilare, și anume pe un cadru metalic aflat pe bancheta din spate a autoturismului, precum și cu declarația numitului P. T., utilizatorul autoturismului (filele 97 și 99 DUP) care a precizat că suportul metalic se afla printre bunurile transportate în interiorul autoturismului și a arătat că nu îl cunoaște pe inculpat și că nu l-a transportat niciodată cu mașina, instanța reține că inculpatul a pătruns în autovehiculul persoanei vătămate fără acordul acesteia.
Totodată, instanța reține că din interiorul autoturismului inculpatul a sustras mai multe echipamente destinate exercițiilor fizice evaluate la 1.141,51 de euro, lucru rezultat din coroborarea declarației numitului P. T. (fila 97 DUP) cu lista bunurilor lipsă emisă de persoana vătămată (fila 127 DUP), precum și cu declarația inculpatului din faza judecății prin care a recunoscut comiterea faptei (fila 61 dosar judecată).
Instanța reține că potrivit inventarului bunurilor sustrase (fila 127 DUP) valoarea acestor bunuri se ridică la suma de 1.141,51 de euro.
Fiind audiat de organele de urmărire penală, inculpatul T. A. F., inițial a negat săvârșirea faptei, arătând că nu își explică cum amprentele sale au fost găsite pe obiectul din interiorul autoturismului, însă ulterior a declarat că în noaptea de 22-23.09.2012, în timp ce se deplasa de la Podul C. către domiciliul său a observat cadrul metalic de pe care a fost ridicată amprenta sa, care se se afla în afara mașinii și pe care l-a ridicat cu intenția de a-l duce la fier vechim dar văzând că este ușor s-a răzgândit și l-a lăsat acolo.
Cu toate acestea, inculpatul T. A. F. a recunoscut în fața instanței de judecată toate faptele reținute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanței.
În drept, fapta inculpatului T. A. F. care, în noaptea de 22-23.09.2012, a spart geamul portierei dreapta spate a autoturismului marca Chrysler cu numărul de înmatriculare_ ce se afla parcat pe ., sector 1, iar din interiorul acestuia a sustras mai multe accesorii pentru aparate destinate exercițiilor fizice întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzute de art. 228 alin. (1) rap. la art. 229 alin. (1) lit. b) și d) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. și art. 41 alin. (1) C. pen.
Latura obiectivă
Elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 228 alin. (1) rap. la art. 229 alin. (1) lit. b) și d) C. pen. este reprezentat de luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia.
În speță, instanța reține că elementul material a fost realizat prin acțiunea inculpatului de a sustrage accesoriile destinate aparatelor pentru exerciții fizice aflate pe bancheta din spate a autoturismului marca Chrysler cu numărul de înmatriculare_, care se afla parcat pe ., sector 1, fără a avea consimțământul persoanei vătămate sau a reprezentantului acesteia.
Totodată, pentru a fi întrunite elementele furtului calificat, luarea trebuie să fi avut loc în timpul nopții și prin efracție.
În cauza de față, instanța constată că fapta a fost comisă de inculpat în noaptea dintre 22 și 23.09.2012, atunci când întunericul luase în mod natural locul luminii, aspect reieșit din declarația numitului P. T. (fila 90 DUP) care a indicat că a parcat autoturismul pe . miezului nopții din ziua de 22.09.2012, iar în dimineața zile de 23.09.2012 a găsit autovehiculul cu geamul spart, iar bunurile din interiorul acestuia sustrase. Așadar, sustragerea a fost comisă în timpul nopții.
În aceeași ordine de idei, instanța reține că inculpatul a săvârșit fapta prin spargerea geamului aferent portierei dreapta spate a autoturismului, lucru care reprezintă o pătrundere prin distrugerea mecanismului de închidere și protecție în interiorul vehiculului și constituie efracție în înțelesul art. 229 alin. (1) lit. d) C. pen. Acest element circumstanțial rezultă din declarația numitului P. T. (fila 90 DUP) și din procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșe fotografice (filele 100-104 DUP).
De asemenea, luarea bunurilor trebuie să se efectueze în scopul însușirii pe nedrept. În speță, instanța constată că inculpatul a sustras bunurile persoanei vătămate, comportându-se ulterior asemeni unui proprietar, întrunindu-se astfel scopul însușirii pe nedrept.
Urmarea imediată, ca element al laturii obiective, constă în schimbarea stării de fapt a bunului mobil. În cauză, instanța reține că bunurile care aparțineau persoanei vătămate au ieșit din posesia acesteia și au intrat în stăpânirea inculpatului. Din acest motiv, bunurile mobile au încetat să se afle în sfera de dispoziție a persoanei vătămate și, prin schimbarea stării de fapt a bunurilor, a avut loc împosedarea inculpatului.
Legătura de cauzalitate între fapta săvârșită și urmarea socialmente periculoasă rezultă din materialitatea faptei.
Latura subiectivă
În ceea ce privește vinovăția, aceasta se regăsește, în prezenta cauză, sub forma intenției directe, reglementată de art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., deoarece inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, schimbarea stării de fapt a bunului, și a urmărit producerea acestuia.
II. Cu privire la fapta din data de 21-22.12.2012:
În fapt,în noaptea de 21-22.12.2012 inculpatul T. A. F. a pătruns în curtea imobilului situat în ., sector 1, aparținând persoanei vătămate C. E., iar dintr-o magazie în care a pătruns prin efracție a sustras mai multe obiecte din fier vechi și o pubelă de gunoi, de care s-a folosit pentru a le transporta la locuința sa, prejudiciul cauzat fiind de aproximativ 500 de lei.
Astfel, din mijloacele de probă administrate în cauză, respectiv declarația persoanei vătămate C. E. (fila 13 DUP) și procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșe fotografice (filele 15-49 DUP), instanța reține că la data de 21-22.12.2012 magazia aflată în ., sector 1 prezenta urme de distrugere la nivelul ramei pentru fereastră, aceasta din urmă fiind scoasă, precum și la nivelul sistemului de închidere al acesteia.
Instanța reține că din interiorul magaziei au fost sustrase mai multe bunuri din fier vechi, precum și o pubelă de gunoi inscripționată „REN 89”, care au fost găsite la imobilele situate în . și 50 A, sector 1, București, acesta din urmă fiind adresa inculpatului, astfel cum reiese din declarațiile inculpatului (filele 5, 54-55, 60-62 DUP) coroborată cu declarațiile persoanei vătămate C. E. (fila 13 DUP), declarațiile martorilor T. G. M. (filele 81-82 DUP) și T. V. (filele 83-84 DUP), precum și cu procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșe fotografice (filele 38-49 DUP).
De asemenea, instanța reține că în curtea imobilului persoanei vătămate au fost descoperite și ridicate prin fotografiere mai multe urme de încălțăminte lăsate pe zăpadă (filele 23-29 DUP).
Din raportul de constatare tehnico-științifică (filele 71-80 DUP) instanța reține că urmele de încălțăminte ridicate din curtea imobilului persoanei vătămate au aceeași formă și dimensiune cu desenul profilului antiderapant al tălpii pantofilor de tip sport ridicați de la inculpat.
Din analiza mijloacelor de probă anterior menționate instanța reține că inculpatul a pătruns în curtea imobilului persoanei vătămate de unde a sustras un tomberon și mai multe bunuri din fier vechi.
Totodată, instanța reține că inculpatul a comis fapta prin smulgerea ferestrei unei magazii situate în curtea imobilului persoanei vătămate, aspect rezultat din procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșe fotografice (filele 15-49 DUP) în care se observă cadrul ferestrei care a fost înlăturat de inculpat și care prezintă urme de forțare.
Aspectele reținute sunt întărite și de declarațiile inculpatului (filele 5, 54-55, 60-62 DUP) care a recunoscut comiterea faptei și a precizat că la data de 21.12.2012 a văzut pe . nelocuită și a pătruns în interiorul curții acesteia. În aceeași ordine de idei, inculpatul a arătat că s-a deplasat în spatele imobilului, unde a văzut o magazie și a tras de ușa acesteia deschizând-o, după care a intrat în interior și a văzut un tomberon pe care l-a scos din magazie. Inculpatul a indicat că ulterior a văzut o altă magazie, iar uitându-se în interior a observat mai multe cabluri și fiare, motiv pentru care a scos fereastra din zid și a intrat în interiorul magaziei, unde a găsit un sac în care a așezat mai multe fiare vechi. Inculpatul a mai declarat că acest sac, împreună cu alte țevi din metal luate din magazie, le-a pus în tomberon, după care a plecat acasă, fără a lua tomberonul. Inculpatul a precizat că și-a schimbat încălțămintea și a revenit după tomberon, transportându-l la locuința sa și că fiarele le-a pus în curtea casei sale, iar tomberonul l-a aruncat peste gard în curtea vecinei.
Declarația inculpatului este confirmată și de martorul T. G. M. (filele 81-82 DUP), care a declarat că în noaptea de 21-22.12.2012, în jurul orei 01:00, a fost trezit de către inculpat, care își schimba geaca, încălțămintea și căciula. Martorul a mai indicat că în jurul orei 02:00 a auzit zgomot în curte, iar când a deschis ușa l-a văzut pe inculpat trăgând de un tomberon verde în care se aflau mai multe fiare vechi puse într-un sac.
În aceeași ordine de idei, martorul T. V. (filele 83-84 DUP) a declarat că în noaptea de 21-22.12.2012, în jurul miezului nopții, l-a văzut pe inculpat că își schimbă hainele, iar a doua zi a observat în curtea casei un sac cu fiare vechi care nu se aflase acolo în ziua anterioară, precum și un tomberon în curtea vecină.
În drept, fapta inculpatului T. A. F. care, în noaptea de 21-22.12.2012, a pătruns în curtea imobilului situat în ., sector 1, aparținând persoanei vătămate C. E., iar dintr-o magazie în care a pătruns prin smulgerea ferestrei a sustras mai multe obiecte din fier vechi și o pubelă de gunoi, de care s-a folosit pentru a le transporta la locuința sa întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzute de art. 228 alin. (1) rap. la art. 229 alin. (1) lit. b) și d) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. și art. 41 alin. (1) C. pen.
Latura obiectivă
Elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 228 alin. (1) rap. la art. 229 alin. (1) lit. b) și d) C. pen. este reprezentat de luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia.
În speță, instanța reține că elementul material a fost realizat prin acțiunea inculpatului de a sustrage o pubelă de gunoi și mai multe bunuri din fier vechi din magazia imobilului situat în ., sector 1, București, fără a avea consimțământul persoanei vătămate.
Totodată, pentru a fi întrunite elementele furtului calificat, luarea trebuie să fi avut loc în timpul nopții și prin efracție.
În cauza de față, instanța constată că fapta a fost comisă de inculpat în intervalul orar 01:00-02:00 dintre 21 și 22.12.2012, așadar într-un moment când întunericul luase în mod natural locul luminii, aspect reieșit din coroborarea declarațiile martorilor T. V. (filele 83-84 DUP) și T. G. M. (filele 81-82 DUP) care au declarat că l-au văzut pe inculpat schimbându-și hainele în jurul orei 01:00, iar în jurul orei 02:00 martorul T. G. l-a văzut pe inculpat trăgând de un tomberon verde în care se aflau mai multe fiare vechi puse într-un sac. Astfel, fapta a fost comisă în timpul nopții.
În aceeași ordine de idei, instanța reține că inculpatul a săvârșit fapta prin smulgerea ferestrei magaziei, lucru care reprezintă o pătrundere în interiorul imobilului prin distrugerea sistemului de închidere și protecție, constituind efracție în sensul art. 229 alin. (1) lit. d) C. pen. Acest element circumstanțial rezultă din procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșe fotografice (filele 15-49 DUP) coroborat cu declarațiile inculpatului (filele 5, 54-55, 60-62 DUP), care a precizat că a scos fereastra din zidul magaziei și a intrat în interiorul acesteia.
De asemenea, luarea bunurilor trebuie să se efectueze în scopul însușirii pe nedrept. În speță, instanța constată că inculpatul a sustras bunurile persoanei vătămate, comportându-se ulterior precum un proprietar, depozitându-le în curtea casei sale ori dispunând material de ele prin plasarea lor în curtea vecinilor, întrunindu-se astfel scopul însușirii pe nedrept.
Urmarea imediată, ca element al laturii obiective, constă în schimbarea stării de fapt a bunului mobil. În cauză, instanța reține că bunurile care aparțineau persoanei vătămate au ieșit din posesia acesteia și au intrat în stăpânirea inculpatului. Astfel, persoana vătămată a fost lipsită de bunurile sale, acestea ieșind din sfera sa de dispoziție și fiind însușite de către inculpat.
Legătura de cauzalitate între fapta săvârșită și urmarea socialmente periculoasă rezultă din materialitatea faptei.
Latura subiectivă
În ceea ce privește vinovăția, aceasta se regăsește, în prezenta cauză, sub forma intenției directe, reglementată de art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., deoarece inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, schimbarea stării de fapt a bunului și a urmărit producerea acestuia.
Având în vedere că faptele au fost comise la datele de 22-23.09.2012, respectiv 21-22.12.2012 și înainte de a se pronunța o condamnare definitivă pentru vreuna dintre acestea, instanța reține că sunt incidente prevederile 38 alin. (1) C. pen. privind concursul real de infracțiuni.
Astfel, faptele săvârșite de inculpat întrunesc conținutul constitutiv a două infracțiuni de furt calificat, prevăzute și pedepsite de art. 228 alin. (1) rap. la art. 229 alin. (1) lit. b) și d) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., iar ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.
Întrucât faptele deduse judecății există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de către inculpat, atrăgând răspunderea penală a acestuia, instanța urmează să pronunțe o soluție de condamnare a inculpatului.
Sub aspectul individualizării sancțiunii și a proporționalității acesteia, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 74 C. pen. care reglementează criteriile generale de individualizare a pedepsei.
În conformitate cu prevederile art. 74 C. pen. instanța va avea în vedere împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială a infractorului.
În ceea ce privește împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, instanța reține că inculpatul a săvârșit infracțiunea din data de 22-23.09.2012 prin spargerea geamului aferent portierei dreapta spate a unui autoturism, iar infracțiunea din data de 21-22.12.2012 a fost comisă prin smulgerea ferestrei magaziei aflată în curtea imobilului situat în ..
Natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii constau, în prezenta speță și în cazul ambelor infracțiuni, în prejudiciile cauzate persoanelor vătămate prin sustragerea bunurilor.
Infracțiunea din data de 22-23.09.2012 a produs un prejudiciu de 1.141,51 de euro, iar infracțiunea din data de 21-22.12.2012 a cauzat un prejudiciu de aproximativ 500 de lei.
Din fișa de cazier judiciar aflată la filele 6-7 din dosarul de judecată rezultă că inculpatul are alte antecedente penale și se află în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art. 41 alin. (1) C. pen., în privința ambelor fapte.
Primul termen al recidivei îl constituie pedeapsa de 4 ani de închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 125/13.02.2009 a Judecătoriei Sectorului 1 București, definitivă prin decizia penală nr. 721/14.05.2009 a Curții de Apel București.
Al doilea termen al recidivei este reprezentat de cele două infracțiuni de furt calificat, prevăzute de art. 228 alin. (1) rap. la art. 229 alin. (1) lit. b) și d) C. pen., pedepsite cu închisoarea de la unu la 5 ani.
Art. 43 alin. (2) C. pen. dispune că dacă se săvârșesc mai multe infracțiuni concurente în stare de recidivă postcondamnatorie se aplică mai întâi regulile de la concursul de infracțiuni, iar pedeapsa rezultantă se adaugă la restul rămas de executat din pedeapsa anterioară.
În ceea ce privește conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, instanța reține că inculpatul a avut o atitudine parțial sinceră în cursul urmăririi penale, recunoscând doar una dintre cele două fapte săvârșite. În timpul judecății, inculpatul a recunoscut ambele fapte reținute în sarcina sa prin actul de sesizare.
În privința nivelului de educație, a vârstei, stării de sănătate, situației familiale și sociale a infractorului, instanța constată că inculpatul este necăsătorit, are 8 clase și nu beneficiază de un loc de muncă.
Limitele de pedeapsă prevăzute de lege, potrivit art. 228 alin. (1) rap. la art. 229 alin. (1) lit. b) și d) C. pen., sunt de la un an la 5 ani de închisoare.
Totodată, având în vedere că la termenul din data de 18.12.2015 inculpatul a solicitat aplicarea procedurii prevăzute de art. 374 alin. (4) și art. 375 C. proc. pen., în sensul ca judecarea cauzei să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, arătând că recunoaște săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare, instanța urmează a da eficiență dispozițiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., potrivit cărora, se va pronunța condamnarea inculpatului, care, în cazul pedepsei închisorii, beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, astfel încât limitele de pedeapsă la care se va raporta în final instanța în dozarea sancțiunii pe care o va aplica sunt închisoarea de la 8 luni la 3 ani și 4 luni.
Astfel, având în vedere considerentele expuse anterior și dispozițiile legale incidente, instanța apreciază că în cauză se impune aplicarea unei pedepse inculpatului cu închisoarea în cuantum de 1 an și 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat din data de 22-23.09.2012, după aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., aceasta fiind aptă să atingă scopul preventiv și punitiv al sancțiunii.
Totodată, instanța apreciază că în cauză se impune aplicarea unei pedepse inculpatului cu închisoarea în cuantum de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat din data de 21-22.12.2012, după aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., aceasta fiind aptă să atingă scopul preventiv și punitiv al sancțiunii.
Potrivit art. 67 alin. (1) C. pen. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea și instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.
Având în vedere că ambele infracțiuni au fost comise în timpul nopții și prin efracție, prin spargerea geamului unui autoturism, respectiv prin smulgerea ferestrei unei magazii, precum și faptul că inculpatul se află în stare de recidivă postcondamnatorie, instanța apreciază ca fiind necesară aplicarea, pe lângă fiecare pedeapsă principală, a pedepsei complementare constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., și anume dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.
Din aceste motive, în temeiul art. 228 alin. (1) rap. la art. 229 alin. (1) lit. b) și d) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. și cu aplicarea art. 396 alin. (1), (2) și (10) C. proc. pen. și art. 41 alin. (1) C. pen. rap. la art. 43 alin. (2) C. pen. va condamna pe inculpatul T. A. F. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat la data de 22-23.09.2012, în stare de recidivă postcondamnatorie.
În baza art. 67 alin. (1) C. pen. instanța va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen. instanța va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe perioada executării pedepsei principale.
În temeiul art. 228 alin. (1) rap. la art. 229 alin. (1) lit. b) și d) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. și cu aplicarea art. 396 alin. (1), (2) și (10) C. proc. pen. și art. 41 alin. (1) C. pen. rap. la art. 43 alin. (2) C. pen. va condamna pe inculpatul T. A. F. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat la data de 21-22.12.2012, în stare de recidivă postcondamnatorie.
În baza art. 67 alin. (1) C. pen. instanța va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen. instanța va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe perioada executării pedepsei principale.
Întrucât faptele au fost comise la datele de 22-23.09.2012, respectiv 21-22.12.2012 și înainte de a se pronunța o condamnare definitivă pentru vreuna dintre acestea, instanța consideră că sunt incidente prevederile 38 alin. (1) C. pen. privind concursul real de infracțiuni.
Potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. în caz de concurs de infracțiuni, dacă s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.
În aceste condiții, instanța urmează să aplice inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an și 6 luni de închisoare, la care va adăuga un spor de o treime din cuantumul celeilalte pedepse, respectiv 4 luni de închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 1 an și 10 luni de închisoare.
Totodată, în temeiul art. 45 alin. (3) C. pen. raportat la art. 67 alin. (1) C. pen. instanța va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 45 alin. (5) C. pen. raportat la art. 65 alin. (1) C. pen. instanța va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe o durată de 2 ani, pe perioada executării pedepsei principale.
De asemenea, având în vedere fișa de cazier a inculpatului, potrivit căreia, între altele la data de 26.04.2011 a fost eliberat condiționat din executarea unei pedepse cu închisoarea de 4 ani, cu un rest rămas neexecutat de 548 zile, iar faptele pentru care a fost condamnat au fost săvârșite la datele de 22-23.09.2012, respectiv 21-22.12.2012, instanța reține că inculpatul T. A. F. a săvârșit faptele în stare de recidivă postcondamnatorie.
Primul termen al recidivei îl constituie pedeapsa de 4 ani de închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 125/13.02.2009 a Judecătoriei Sectorului 1 București, definitivă prin decizia penală nr. 721/14.05.2009 a Curții de Apel București, pedeapsa din executarea căreia inculpatul a fost eliberat condiționat la data de 26.04.2011, rămânând un rest de executat de 548 de zile.
Al doilea termen al recidivei este reprezentat de cele două infracțiuni de furt calificat, prevăzute de art. 228 alin. (1) rap. la art. 229 alin. (1) lit. b) și d) C. pen., pedepsite cu închisoarea de la unu la 5 ani.
În temeiul art. 104 alin. (2) C. pen. dacă după acordarea liberării condamnatul a săvârșit o nouă infracțiune, care a fost descoperită în termenul de supraveghere și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, instanța revocă liberarea și dispune executarea restului de pedeapsă.
Așadar, instanța urmează să revoce liberarea condiționată a executării pedepsei de 4 ani de închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 125/13.02.2009 a Judecătoriei Sectorului 1 București, definitivă prin decizia penală nr. 721/14.05.2009 a Curții de Apel București, iar, în baza art. 43 alin. (2) C. pen., adaugă la pedeapsa de 1 an și 10 luni stabilită prin prezenta restul rămas neexecutat de 548 de zile de închisoare, în final inculpatul urmând să execute 1 an 10 luni și 548 de zile de închisoare.
Sub aspectul modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că faptele pentru care a fost condamnat au fost săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie, raportat la dispozițiile art. 91 C.pen., instanța consideră că nu poate aprecia asupra individualizări executării pedepsei, astfel că pedeapsa aplicată urmează a fi executată în regim de detenție.
În baza art. 72 alin. (1) C. pen. instanța va deduce din durata pedepsei durata reținerilor de la data de 22.12.2012 până la data de 23.12.2012 și de la data de 08.05.2013 până la data de 09.05.2013.
În ceea ce privește latura civilă instanța, în temeiul art. 397 C. proc. pen., urmează să ia act că persoana vătămată C. E. nu s-a constituit parte civilă.
În cazul acțiunii civile formulate de persoana vătămată ., instanța constată că prejudiciul reclamat constă în bunurile sustrase de către inculpat din interiorul autoturismului marca Chrysler cu numărul de înmatriculare_, care se afla parcat pe ., sector 1 la data de 22-23.09.2012, respectiv echipamente pentru exerciții fizice.
Instanța reține că potrivit inventarului bunurilor sustrase (fila 127 DUP) valoarea acestor bunuri se ridică la suma de 1.141,51 de euro.
În aceeași ordine de idei, instanța constată că elementele prevăzute de art. 1357 C. civ. pentru angajarea răspunderii civile delictuale sunt întrunite în persoana inculpatului, și anume fapta ilicită constând în acțiunea de luare a bunurilor fără consimțământul persoanei vătămate, prejudiciul constând în contravaloarea bunurilor sustrase, legătura de cauzalitate care rezultă din materialitatea faptei, precum și vinovăția sub forma intenției directe.
Din aceste motive, în baza art. 19 C. proc. pen. raportat la art. 397 alin. (1) C. proc. pen., instanța va admite acțiunea civilă formulată de partea civilă . și va obliga inculpatul la plata către aceasta a sumei de 1.141,51 de euro.
În baza art. 255 alin. (1) C. proc. pen. instanța va dispune restituirea bunurilor personale ale inculpatului, menționate în dovada . nr._/27.05.2013 (fila 142 DUP).
În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen. instanța îl va obliga pe inculpat la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen. onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 520 de lei (fila 9 dosar judecată), va rămâne în sarcina statului și se va acoperi din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 228 alin. (1) – 229 alin. (1) lit. b) și d) raportat la art. 396 alin. (1), (2) și (10) C. proc. pen. și art. 41 alin. (1) C. pen., raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. condamnă pe inculpatul T. A. F., fiul lui F. și M., născut la data de 16.08.1985 în București, domiciliat în București, ., sector 1, CNP_, la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat la data de 22-23.09.2012, în stare de recidivă postcondamnatorie.
În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen. interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe perioada executării pedepsei principale.
În baza art. 228 alin. (1) – 229 alin. (1) lit. b) și d) raportat la art. 396 alin. (1), (2) și (10) C. proc. pen. și art. 41 alin. (1) C. pen., raportat la art. 43 alin. (1) C. pen. condamnă pe inculpatul T. A. F., la o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat la data de 21-22.12.2012, în stare de recidivă postcondamnatorie.
În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen. interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe perioada executării pedepsei principale.
În baza art. 38 alin. (1) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., constată că infracțiunile pentru care inculpatul T. A. F. a fost condamnat prin prezenta au fost săvârșite în concurs real și în consecință aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an și 6 luni închisoare, la care adaugă un spor de o treime din cuantumul celeilalte pedepse, respectiv 4 luni închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare.
În baza art. 45 alin. (3) C. pen. raportat la art. 67 alin. (1) C. pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 45 alin. (5) C. pen. raportat la art. 65 alin. (1) C. pen. interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe perioada executării pedepsei principale.
În baza art. 104 alin. (2) C. pen. revocă liberarea condiționată a executării pedepsei de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 125/13.02.2009 a Judecătoriei Sectorului 1 București, definitivă prin Decizia penală nr. 721/14.05.2009 a Curții de Apel București.
În baza art. 43 alin. (2) C. pen., adaugă la pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare, stabilită prin prezenta, restul rămas neexecutat de 548 de zile de închisoare, din pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 125/13.02.2009 a Judecătoriei Sectorului 1 București, definitivă prin decizia penală nr. 721/14.05.2009 a Curții de Apel București, în final inculpatul urmând să execute 1 an 10 luni și 548 de zile de închisoare.
În baza art. 72 alin. (1) C. pen., deduce din durata pedepsei, durata reținerilor de la data de 22.12.2012 până la data de 23.12.2012 și de la data de 08.05.2013 până la data de 09.05.2013.
În baza art. 397 C. proc. pen., ia act că persoana vătămată C. E. nu s-a constituit parte civilă.
În baza art. 19 și 397 alin. (1) C. proc. pen. admite acțiunea civilă formulată de partea civilă . și obligă inculpatul la plata către aceasta a sumei de 1.141,51 de euro.
În baza art. 255 alin. (1) C. proc. pen. dispune restituirea bunurilor personale ale inculpatului, menționate în dovada . nr._/27.05.2013.
În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., obligă pe inculpat la plata sumei de 1.500 de lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 272 alin. (1) C. proc. pen., onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 520 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului de Justiție.
Cu drept de apel, în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.12.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. R. Z. pentru grefier plecat din instanta semnează grefier sef
Red.jud. DRZ- 2 EX/25.01.2016
| ← Ultrajul. Art.257 NCP. Sentința nr. 507/2015. Judecătoria... | Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 637/2015.... → |
|---|
