ARTICOLUL 95 Suspendarea din funcţie Preşedintele României
| Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Preşedintele României
Preşedintele României
ARTICOLUL 95
Suspendarea din funcţie
(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
| ← ARTICOLUL 94 Alte atribuţii Preşedintele României | ARTICOLUL 96 Punerea sub acuzare Preşedintele României → |
|---|
Citește mai mult
publice ..................arestati si judecati TOTI care au profitat si furat bani in timpul pandemiei.El si guvernul lui a facut tot ce l-a stat in putinta sa indatoreze mult Romania, sa scada nivelul de trai al romanilor sub limita de subzistenta ,sa isi bata joc de invatamant , cultura si valorile spirituale ale romanilor, sa induca teama ,nesiguranta si impartirea populatiei in vaccinati versus nevaccinati...AJUNGE!
NU A FACUT NIMIC PENTRU TARA NOASTA !.
A PROMIS MULTE SI NU ATI FACUT NIMIC .
A AJUNS PRESEDINTELE ROMANIEI PE MINCIUNI !!!!
Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita această atribuţie numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.
De asemenea, Preşedintele poate consulta
Citește mai mult
Guvernul cu privire la probleme urgente/de importanţă deosebită şi poate participa la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii, sedinţe pe care le va prezida.Preşedintele şi dizolvarea Parlamentului
Constituţia prevede că, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
Parlamentul NU poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
CONSTITUTIE,PRIN CARE REIESE CLAR
PROCEDURA DE NUMIRE A GUVERNULUI.
NU PREVEDE NIMIC DESPRE ALIANȚE,CI
DESPRE PARTIDE MAJORITARE.
DACĂ NU SUNT, PREȘEDINTELE POATE
NUMI PREMIER PE CINE CONSIDERĂ
CAPABIL.
instabil pentru Sănătatea unei Naţiuni un presedinte care în 5 ani de mandat A de mia difertite guverne vă mai aduceţi aminte căte guverne au căzut in timpul mandatului = INSTABILITATE NEÎNCREDERE Naţională LA NIVEL MONDIAL Cu scăderea puteri de cumpărare a cetătenilor .
Sa știți ca presed va câștiga fără robleme dar voi care doriți sa l suspendați veți fi maturat!
Presedintele este conform legi de toti cetatenii romaniei
Cum poate fi demis de o parte a parlamentarilor, cat timp acestia sunt alesi pe liste a partidelor politice.
Presedintele este conform legi de toti cetatenii romaniei?? .
De 1/3 din parlamentari este nevoie pentru a initia propunerea de suspendarea, si suspendarea se face de 1/2 + 1 din alesii poporului. Pe cei care i-am ales noi. Asa multa minte va trebuie sa intelegeti asta?
.
Se reglementa, astfel, tragerea la răspundere penală a Preşedintelui înainte de a se fi reglementat atribuţiile, actele şi răspunderea politică, ceea ce era nefiresc. In noua concepţie, după textul consacrat răspunderii politice pentru fapte care nu au
Citește mai mult
semnificaţie penală, se reglementează tragerea la răspundere penală a Preşedintelui României pentru faptele penale deosebit de grave, care, tradiţional, în constituţiile democratice sunt exprimate generic prin sintagma “înaltă trădare” (de exemplu art.68 din Constituţia Franţei).Noua reglementare nu reprezintă o simplă schimbare de loc a unuia şi aceluiaşi text constituţional, ci reprezintă şi o îmbunătăţire pe fond a reglementării iniţiale. Dincolo de ordonarea informaţiilor pe patru alineate, este de observat că noua reglementare arată numărul de deputaţi şi de senatori care pot face propunerea de punere sub acuzare, fiind vorba de majoritatea absolută. Apoi se precizează obligaţia aducerii, şi încă neîntârziat, a acuzării la cunoştinţa Preşedintelui ca acesta să îşi poată pregăti apărarea, să poată, dacă doreşte, să dea explicaţii în faţa Parlamentului cu privire la acuzaţiile ce i se aduc.
De asemenea, foarte importantă apare şi soluţia suspendării de drept din funcţie a Preşedintelui României de la data punerii sub acuzare până la data demiterii, urmare a condamnării. In felul acesta, instituţia tragerii la răspundere penală a Preşedintelui României este pusă în consonanţă logică cu instituţia tragerii la răspundere politică. Era nefiresc să fie reglementată soluţia suspendării din funcţie a Preşedintelui României pentru “abateri politice”, adică pentru încălcări grave ale Constituţiei, dar această soluţie să nu se regăsească şi pentru săvârşirea de “fapte penale”, considerate “înaltă trădare”, fapte imputate prin votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. Acum textele se conciliază. Prin noile reglementări se consacră mai clar faptul că Parlamentul nu îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, punerea sub acuzare având precumpănitor un sens politic, iar sub aspect strict juridic ridicarea imunităţii parlamentare prevăzute de art. 84 alin. (2).
Propunerea de suspendare poate fi depusă de cel puţin o treime de parlamentari. Neîntârziat ea se aduce la cunoştinţa Preşedintelui, spre a se putea apăra.
în ce priveşte referendumul care se organizează de Guvern în cel mult 30 de zile, justificarea acestei proceduri constă în aceea că, deoarece Preşedintele României a
Citește mai mult
fost ales de întreg corpul electoral, în cadrul unei circumscripţii cuprinzând întreaga ţară, potrivit art. 81 alin. (1), el nu poate fi demis decât tot de corpul electoral astfel delimitat.