ANEXA Nr. 3 CRITERII DE DIAGNOSTIC pentru confirmarea morţii cerebrale

ANEXA Nr. 3

CRITERII DE DIAGNOSTIC

Datele pe care trebuie sa le conţină actul constatator

I. Diagnosticul morţii cerebrale se stabileşte pe baza următoarelor criterii:

1. Examen clinic:

- starea de comă profundă, flască, reactivă;

- absenţa reflexelor de trunchi cerebral.

2. Absenţa ventilaţiei spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg).

3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale.

Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel puţin 6 ore pentru adulţi. Pentru copii, intervalul este de 48 ore pentru nou-născutul cu vârsta între 7 zile-2 luni, 24 de ore pentru copilul cu vârsta între 2 luni -2 ani şi 12 ore pentru copilul cu vârsta între 2-7 ani. Pentru copiii cu vârsta peste 7 ani, intervalul este acelaşi ca la adulţi. La nou-născutul cu vârsta mai mică de 7 zile nu se declară moartea cerebrală.

II. Cauza care a determinat moartea cerebrală trebuie sa fie clar stabilită.

III. Excluderea altor cauze reversibile care ar putea produce un tablou clinic şi un traseu EEG, asemănătoare cu cele din moartea cerebrală (hipotermia, mai mică de 35 grade C, medicamente depresoare ale sistemului nervos central, hipotensiune arterială - presiune arterială medie mai mică de 55 mm Hg).

IV. Diagnosticul de moarte cerebrală va fi stabilit de doi anestezişti reanimatori diferiţi sau de un anestezist reanimator şi un neurolog sau neurochirurg.

V. Diagnosticul de moarte cerebrală va fi înregistrat în următorul protocol,

PROTOCOL DE DECLARARE A MORŢII CEREBRALE

Comentarii despre ANEXA Nr. 3 CRITERII DE DIAGNOSTIC pentru confirmarea morţii cerebrale

murar veronica 27.01.2014

as dori sa stiu exact cate EEG - uri trebuie facute si la ce interval pentru a se declara moarte cerebrala, cu conditiile de mai sus ale examenului neurologic.

Răspunde