Legea nr. 244/2015 - aprobarea OUG nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL
LEGE
pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. — Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13 din 20 mai 2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 26 mai 2015.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON
POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 26 octombrie 2015.
Nr. 244
| ← Decretul Președintelui României nr. 777/2015 - promulgarea... | Legea nr. 245/2015 - aprobarea OUG nr. 20/2015 - stabilirea... → |
|---|
1. Descrierea situaţiei actuale
Prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2014) 5515 din 6 august 2014 a fost aprobat Acordul de Parteneriat al României pentru perioada de programare financiară 2014 - 2020.
In acest document care asigură baza strategică pentru utilizarea Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii, România şi-a asumat un plan de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţii orizontale ex-ante privind domeniul achiziţiilor publice.
Conform măsurilor prevăzute în Acordul de Parteneriat, România trebuie să finalizeze până la sfârşitul
Citește mai mult
lunii iunie 2015 Strategia Naţională în domeniul achiziţiilor publice pentru a asigura reforma sistemului naţional în domeniul achiziţiilor publice, cu îndeplinirea următoarelor obiective:1. un cadru legislativ clar, stabil şi coerent;
2. un cadru instituţional eficient;
3. mecanisme eficiente de verificare şi control;
4. consolidarea eficacităţii sistemului de căi de atac;
5. dezvoltarea funcţiei de monitorizare a pieţei.
Acest demers are loc în baza Deciziei Prim-ministrului nr. 218/2014 pentru înfiinţarea Comitetului Inter-instituţional pentru achiziţii publice, fiind stabilit un Grup de lucru tehnic care [include toate instituţiile implicate şi care are un dialog bilateral permanent cu Comisia Europeană pentru a stabili liniile de acţiune aferente fiecărui obiectiv strategic, în baza analizei deficienţelor şi blocajelor din sistem.
Astfel, au fost identificate o serie de deficienţe ale sistemului achiziţiilor publice, precum faptul că în cadrul acestuia funcţionează entităti cu rol de autoritate ce uneori își suprapun responsabilităţile, încarcă din punct de vedere administrativ cadrul operaţional, iar responsabilitatea decizională a acestor entităţi este mult diluată. Din acest motiv, se impune stabilirea unui nou cadru instituţional, care să permită o mai bună colaborare a instituţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul achiziţiilor publice cu eventualii participanţi la procedurile de achiziţie publică.
Având în vedere termenul asumat pentru realizarea Strategiei Naţionale, precum si faptul ca au fost identificate şi agreate împreună cu Comisia Europeană măsurile necesare pentru reforma funcţiilor şi pentru a asigura un cadru instituţional adecvat care să poată să implementeze acţiunile strategice de care sistemul de achiziţii publice are nevoie, este necesară decizia Guvernului României cu privire la stabilirea viitorului cadru instituţional în domeniu.
In adresa Ares (2015)2034273 din 13.05.2015, Comisia Europeană (Direcţia Generală Politici Regionale şi Dezvoltare Urbană, Direcţia Generală Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune, Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi Direcţia Generală Piaţa Internă, Industrie, Antreprenoriat şi IMM-uri) semnalează autorităţilor române faptul că luarea deciziei cu privire la stabilirea şi funcţionarea viitorului cadru instituţional este un demers crucial pentru a asigura succesul reformei în domeniul achiziţiilor publice şi totodată o măsură prioritară pentru Guvernul României, întârzierea în luarea unei decizii în acest sens va pune România în situaţia suspendării noilor programe operaţionale deja aprobate în cadrul perioadei de programare 2014 - 2020 şi a amânării aprobării a trei programe majore cu alocări financiare importante: Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, Programul Operaţional Regional şi Programul Operaţional Infrastructura Mare, conform prevederilor Regulamentului (UE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1303/2013, articolul 19, alineat (5): Comisia poate decide, atunci când adoptă un program, să suspende integral sau parţial plăţile intermediare pentru prioritatea relevantă a programului respectiv, în aşteptarea finalizării acţiunilor menţionate la alineatul (2) dacă este necesar să se evite aducerea de prejudicii grave eficacităţii şi eficienţei îndeplinirii obiectivelor specifice ale priorităţii în cauză.
O eventuală suspendare a programelor ce asigură finanţarea nerambursabilă a unor proiecte complexe, precum cele din domeniul infrastructurii, poate determina blocarea finalizării acestora şi afectarea relaţiilor cu investitorii străini şi români. Pe cale de consecinţă, în eventualitatea suspendării programelor cu finanţare europeană nerambursabilă, va fi afectat în mod negativ inclusiv bugetul de stat, deoarece acesta va trebui să suporte o cheltuială suplimentară pentru finalizarea obligatorie a tuturor proiectelor începute.
2. Schimbări preconizate
în conformitate cu reforma funcţiilor agreată în cadrul Comitetului Inter-ministerial si in cadrul Grupului de lucru cu Comisia Europeana este necesară existenţa unei singure structuri stabile şi dedicate care să asigure coordonarea şi, ulterior, implementarea măsurilor ce vor fi stabilite prin Strategia naţională în domeniul achiziţiilor publice.
Funcţionarea acestei structuri trebuie sa fie corelată cu promovarea politicilor guvernamentale pentru îndeplinirea obiectivelor Europa 2020 şi cu procesul de alocare si utilizare a fondurilor publice, având în vedere faptul ca politica în domeniul achiziţiilor publice trebuie să fie pentru România un instrument pentru creştere economică, dezvoltare şi asigurarea unor investiţii eficiente şi sustenabile.
Astfel, în conformitate cu cele agreate cu Comisia Europeană, se propune înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP) ca instituţie publica cu personalitate juridica, în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, finanţată integral de la bugetul de stat, prin preluarea .atribuţiilor, activităţii şi a personalului de la Agenţia Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, de la Unitatea pentru coordonarea şi verificarea achiziţiilor publice din cadrul Ministerului Finanţelor Publice si de la compartimentele de verificare a achiziţiilor publice din cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice.
Decizia de a înfiinţa Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice în subordinea Ministerului Finanţelor Publice este soluţia agreată cu Comisia Europeană având în vedere următoarele aspecte:
- Politica în domeniul achiziţiilor publice şi în special controlul ex-ante în materie reprezintă o parte importantă a procesului de alocare şi utilizare a fondurilor publice;
- Dezvoltarea rolului Ministerului Finanţelor Publice în prioritizarea investiţiilor, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr.25/2014, cu modificările ulterioare, trebuie strâns corelată cu dezvoltarea funcţiilor aferente sistemului de achiziţii publice pentru a dezvolta un mecanism unitar care să asigure eficienţa utilizării banului public;
- Ministerul Finanţelor Publice dispune deja de structuri descentralizate a UCVAP, care asigură realizarea funcţiilor la nivel teritorial;
- Având în vedere atribuţiile Ministerului Finanţelor Publice în avizarea celorlalte politici sectoriale, se va asigura corelarea politicii în domeniul achiziţiilor publice cu obiectivele Europa 2020.
înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice în subordinea Ministerului Finanţelor Publice reprezintă de asemenea soluţia susţinută de Comisia Europeană (Direcţia Generala Politici Regionale şi Dezvoltare Urbană, Direcţia Generală Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune, Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi Direcţia Generală Piaţa Internă, Industrie, Antreprenoriat şi IMM-uri) prin adresa Ares (2015)2034273 din 13.05.2015 „Având în vedere contextul la nivel naţional, Ministerul Finanţelor Publice este soluţia cea mai potrivita, având în vedere sinergia evidentă cu procesul de asigurare a utilizării eficiente a fondurilor publice, existenţa structurilor descentralizate ale UCVAP şi responsabilitate noii Direcţii pentru Prioritizarea şi Evaluarea Investiţiilor Publice în monitorizarea progresului fizic şi financiar al proiectelor majore de investiţii”.
în vederea realizării rolului său fundamental Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice va avea următoarele atribuţii:
a) elaborarea şi implementarea Strategiei Naţionale în domeniul achiziţiilor publice, în conformitate cu obligaţiile asumate de Guvernul României şi de Uniunea Europeană;
b) elaborarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, în conformitate cu legislaţia europeană şi asigurarea interpretărilor unitare în domeniu, evitând problemele din trecut datorate supra-legiferării şi instabilităţii legislative;
c) consilierea metodologică a acelor autorităţi contractante cu capacitate administrativă scăzută şi care necesită sprijin real în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică şi de concesiune;
d) controlul privind modul de atribuire a contractelor de achiziţie publica, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii;
e) monitorizarea şi supervizarea funcţionării sistemului de achiziţii publice în România, astfel încât să poată fi identificate problemele reale de sistem şi să se poată interveni punctual pentru soluţionarea aspectelor divergente;
f) iniţierea şi susţinerea politicilor şi acţiunilor de instruire a personalului implicat în activităţi specifice achiziţiilor publice prin programe de formare specializate pe sectoare de achiziţii (IT, infrastructură, servicii etc.);
g) reprezentarea României în cadrul comitetelor consultative, grupurilor de lucru şi al reţelelor de comunicare, organizate de Comisia Europeană, în domeniul achiziţiilor publice.
Până la data intrării în vigoare a hotărârii de Guvern de organizare şi funcţionare a ANAP) Ministrul Finanţelor Publice asigură coordonarea activităţii desfăşurată de către ANRMAP, UCVAP şi compartimentele de verificare a achiziţiilor publice din cadrul direcţiilor regionale ale finanţelor publice. Această coordonare nu va presupune încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare ce reglementează funcţionarea efectivă a ANRMAP, a UCVAP şi a compartimentelor de verificare a achiziţiilor publice din cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice.
După acest moment, conducerea ANAP va fi asigurată de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului finanţelor publice. Această soluţie derogatorie se justifică prin importanţa acordată aplicării legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice şi, în egală măsură, dorinţei de a se transmite un semnal clar asupra independenţei acordate ANAP. In plus, această modalitate de numire transmite un semnal puternic Comisiei Europene din perspectiva utilizării eficiente a fondurilor europene nerambursabile acordate României în perioada 2014-2020.
Totodată, precizăm că modalitatea concretă în care va funcţiona, la nivel central şi teritorial, ANAP se va reglementa prin hotărârea Guvernului privind organizarea, funcţionarea, structura organizatorica şi numărul maxim de posturi al A.N.A.P. La nivel teritorial, activitatea persoanelor din cadrul ANAP se va desfăşura, în continuare, pe bază de protocol, în cadrul unităţilor din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Prevederile bugetare pe anul 2015 aferente structurilor prevăzute la art. 1 alin. (2), execuţia bugetară până la data predării-preluării, numărul de posturi al acestor structuri, precum şi, după caz, patrimoniul se va prelua pe baza unui protocol de predare - preluare, fiind necesar a se semna cu fiecare entitate juridică unde îşi desfăşoară activitatea actualul personal.
Salarizarea personalului ANAP se stabileşte la nivelul de salarizare aferent funcţiilor din cadrul aparatului propriu al Ministerului Finanţelor Publice sau din instituţiile subordonate acestuia în cazul în care nu exista funcţie similară, situaţie de natură să creeze premisele unei creşteri salariale pentru personalul ce va fi preluat. Această soluţie se justifică prin prisma importanţei deosebite acordate absorbţiei fondurilor europene neramburabile şi specificului activităţii de control a procedurilor de achiziţie publică.
(...)
Secţiunea a 5-a
Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare
Adoptarea proiectului de act normativ va conduce, după intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, la abrogarea următoarelor acte normative:
1. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2005 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 4 iulie 2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2006, cu modificările ulterioare;
2. Hotărârea Guvernului nr. 525/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.395 din 12 iunie 2007, cu modificările şi completările ulterioare;
3. Art.14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 23 aprilie 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.99/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
Adoptarea proiectului de act normativ va conduce la modificarea denumirii structurilor competente şi la înlăturarea posibilelor neconcordanţe privind normele juridice de trimitere la aceste structuri din următoarele acte normative:
1. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.228/2007, cu modificările şi completările ulterioare
2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.337/2006, cu modificările şi completările ulterioare.