Legea nr. 250/2015 - declararea zilei de 28 noiembrie Ziua Bucovinei

Comentarii

1

LEGE

privind declararea zilei de 28 noiembrie Ziua Bucovinei

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. — Se declară ziua de 28 noiembrie Ziua Bucovinei.

Art. 2. — (1) Cu prilejul sărbătoririi zilei prevăzute la art. 1 autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiile publice pot organiza manifestări cu caracter cultural-ştiinţific.

(2) Fondurile necesare organizării evenimentelor prilejuite de sărbătorirea Zilei Bucovinei pot fi asigurate din bugetele locale sau, după caz, din bugetele autorităţilor administraţiei publice centrale ori ale instituţiilor publice.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA 

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON

POPESCU-TĂRICEANU

Bucureşti, 28 octombrie 2015.

Nr. 250.

Publicate în același Monitor Oficial:

Comentarii despre Legea nr. 250/2015 - declararea zilei de 28 noiembrie Ziua Bucovinei

Nume 

Email

Anunţă-mă dacă apar comentarii noi

Comentează

Expunere de motive initiator 30.10.2015

Prezenta propunere legislativa stabileşte pentru ziua de 28 noiembrie o sărbătoare anuală a tuturor bucovinenilor şi a celor care simt şi respectă istoria Bucovinei. Bucovina a fost uitată ca importantă istorică pentru poporul român, iar fărâmiţarea ei ca urmare a evenimentelor din 1940 a fost ştearsă din memoria poiiticenilor şi autorităţilor române. Bucovina are nevoie de legi prin care să fie scoasă în evidentă, să fie identificată ca o regiune aparte a României, o regiune cu propria ei viaţă, însufleţită de oamenii şi obiceiurile acestor meleaguri.

Nu trebuie uitată importanţa acestei

Citește mai mult

regiuni istorice şi modul în care a fost alipită la patria-mamă la 28 noiembrie 1918.

Bucovina fusese răpită de Imperiul Habsburgic în anul 1775, iar din anul 1867 a făcut parte din statul dualist austro-ungar. Chiar dacă a fost supusă de către austrieci unui aspru proces de deznaţionalizare, de ucrainizare şi de germanizare, Bucovina nu şi-a pierdut caracterul românesc. în toamna anului 1918,Austro-Ungaria îşi trăia ultimele clipe. Mişcarea de eliberare a bucovinenilor s-a intensificat, iar la data de 14/27 octombrie 1918 a fost convocată o adunare a reprezentanţilor populaţiei româneşti din provincie. Atunci s-a hotărât Unirea Bucovinei cu celelalte teritorii româneşti care făceau parte din Austro-Ungaria, într-un stat naţional independent.

Intrarea trupelor ucrainene în Bucovina, care voiau să o ocupe, l-a determinat pe marele fruntaş bucovinean, lancu Flondor, să ceară intervenţia armatei române. în aceste condiţii, la data de 15/28 noiembrie 1918, la Cernăuţi a fost convocat un Congres General al Bucovinei, la care au participat reprezentanţi ai românilor şi ai tuturor etniilor din această provincie. Acesta a proclamat, cu unanimitatea voturilor exprimate, Unirea necondiţionată a Bucovinei cu România.

Am făcut această scurtă incursiune în istoria Bucovinei pentru a dovedi importanţa promovării acestei propuneri legislative. De asemenea, această iniţiativă parlamentară are rolul şi de a impulsiona activitatea asociaţiilor şi fundaţiilor româneşti din Regiunea Cernăuţi (actuala Bucovina de Nord) şi de a trezi conştiinţa tinerii generaţii cu privire la istoria şi valorile politic-sociale ale poporului român. Nu trebuie uitată sacrificiile strămoşilor pentru formarea Statului Unitar Naţional Român, visul României Mari, iar ca stat european nu trebuie uitate valorile fiecărei provincii româneşti care fac parte din moştenirea culturală europeană.

Ca politiceni trebuie să fim cei care fac primul pas pentru promovarea argumentelor de mai sus susţinând adoptarea acestei propuneri legislative.

Initiatori: 4 deputati+senatori, din care:
deputati - PNL: Băişanu Ştefan-Alexandru
senatori - PNL: Boboc Cătălin, Chiuariu Tudor-Alexandru, Ichim Paul

Răspunde