Noutatile esentiale aduse de legea asistentei sociale
| Comentarii |
|
Legea asistentei sociale, publicata ieri 20 decembrie 2011 in Monitorul Oficial nr. 905/2011, aduce o multitudine de schimbari in sistemul aistentei sociale. Articolul nostru rezuma cele mai importante dintre aceste schimbari.
Asistenţa socială este o componentă a sistemului naţional de protecţie socială şi cuprinde serviciile sociale şi prestaţiile sociale acordate de stat pentru dezvoltarea capacităţilor individuale sau colective necesare asigurării nevoilor sociale, creşterea calităţii vieţii şi promovarea principiilor de coeziune şi incluziune socială. Sistemul de asistenţă socială este ansamblul de instituţii şi măsuri prin care statul, prin autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, colectivitatea locală şi societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale situaţiilor ce pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor sau comunităţilor. Sistemul de asistenţă socială este noncontributiv, fiind susţinut din bugetul de stat şi bugetele locale.
În perioada de tranziţie marcată de adâncirea sărăciei, înregistrată în anii 1993- 2003, evoluţia sistemului naţional de asistenţă socială s-a concentrat mai ales pe măsurile de transfer financiar, materializate în prestaţii sociale precum alocaţiile, ajutoarelor sociale şi indemnizaţiilor. Pentru multe categorii de populaţie aceste ajutoare au constituit venituri de înlocuire a salariilor sau de completare a altor drepturi (indemnizaţiile de şomaj, pensii ş.a.).
Cu timpul, prestaţiile sociale s-au diversificat şi au înregistrat o importantă creştere cantitativă, fară să atingă însă întotdeauna rezultatele aşteptate. Astfel, s-a ajuns la situaţii nedorite şi antagonice ca efect, cum ar fi:
- din cauza nivelelor necorelate şi insuficiente, prestaţiile nu reprezentau un mijloc real de combatere sau prevenire a riscului de excluziune;
- acestea erau ineficiente, administrarea lor fiind costisitoare în raport cu beneficiile;
- în baza principiului universalităţii, se acordau alocaţii unor familii/persoane care nu se aflau în situaţie de nevoie, ele cumulând mai multe ajutoare financiare;
- sumele acordate acopereau nevoile minime ale traiului zilnic şi descurajau orice iniţiativă de intrare pe piaţa muncii.
Pe de altă parte, serviciile sociale (reglementate de OG 68 2003) s-au dezvoltat intens în ultimul deceniu. Aceasta a condus la necesitatea revizuirii legislaţiei existente spre a acoperi ariile de acţiune insuficient reglementate în domeniu. De asemenea, actualizarea legislaţiei privind serviciile sociale este necesară pentru alinierea la ultimele evoluţii în domeniu înregistrate la nivelul statelor membre UE. În concluzie, fostul sistem de asistenţă socială, deşi a înregistrat progrese importante în domeniu, prezenta şi o serie de erori conceptuale şi instituţionale precum:
- fragmentarea responsabilităţii între mai multe instituţii ale administraţiei publice centrale;
- diluarea rolului de coordonare al MMFPS, în condiţiile descentralizării unor responsabilităţi din domeniul asistenţei sociale către autorităţile locale. Această situaţie a condus la imposibilitatea monitorizării eficiente a impactului programelor de prestaţii şi servicii sociale;
Unitatea Centrală de audit Public Intern din cadrul MFP a realizat în 2008 o evaluare a sistemului de evidenţă şi control a drepturilor de natură socială acordate de la bugetul de stat, al asigurărilor sociale de stat şi al fondului naţional unic de asigurări de sănătate, precum şi de la bugetele locale. Prin acest raport au fost identificate un număr de 202 drepturi de natură socială cuprinzând:
- Prestaţii sociale : alocaţii familiale, ajutoare sociale, indemnizaţii şi facilităţi aşa cum erau definite prin Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială(în prezent abrogată prin noua lege a asistenţei sociale
- Drepturi reparatorii pentru IOVR, eroii Revoluţiei, persoane persecutate politic de regimul comunist: definite ca indemnizaţii cu caracter reparatoriu în Legea nr.47/2006 (idem ca mai sus)
- Drepturi de asigurări sociale (pensii şi alte drepturi aferente)
- Drepturi de asigurări de şomaj (indemnizaţii, ajutoare)
- Drepturi de asigurări de sănătate
- Drepturi auxiliare celor salariale pentru susţinerea categoriilor socio- profesionale din minerit, apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi pentru magistraţi.
De altfel, unele dintre aspectele cuprinse în raportul de audit au fost evidenţiate şi în Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice - Riscuri şi nechităţi sociale în România (septembrie 2009).
Schimbări survenite prin noua lege a asistenţei sociale
Evoluţia demografică, schimbările în structura familiei, dinamica negativă a pieţei muncii, precum şi presiunile legate de reducerea cheltuielilor publice şi lipsa personalului de specialitate din sistemul de asistenţă socială au condus la necesitatea revizuirii sistemului de asistenţă socială. Scopul noii lege este să creeze cadrul legal, instituţional unitar şi coordonat prin care se stabilesc principiile şi regulile generale de acordare a măsurilor de asistenţă socială şi criteriile de organizare şi funcţionare a sistemului în vederea asigurării condiţiilor adecvate pentru elaborarea şi implementarea politicilor publice sectoriale din domeniul asistenţei sociale.
Faţă de reglementarea-cadru existentă anterior, noua lege subliniază şi întăreşte principiile de bază care definesc asistenţa socială în România:
- responsabilitatea privind dezvoltarea capacităţii de integrare socială şi soluţionarea situaţiilor de dificultate revine fiecărei persoane, precum şi familiei acesteia;
- responsabilitatea statului de crea oportunităţi egale şi, în subsidiar, să acorde beneficii şi servicii sociale adecvate situaţiei persoanei/familiei şi nu să compenseze sarcinile specifice acesteia;
- sistemul de asistenţă socială este complementar sistemelor de securitate socială;
- beneficiile şi serviciile sociale constituie un pachet de măsuri corelate şi complementare;
- serviciile sociale primează faţă de beneficiile sociale în cazaul în care efectul asupra beneficiarilor este similar;
- măsurile de asistenţă socială sunt evaluate dpdv. al eficacităţii lor pentru a fi permanent adaptate şi ajustate la nevoile reale ale beneficiarilor;
- măsurile de asistenţă socială contribuie la inserţia pe piaţa muncii a beneficiarilor şi se acordă astfel încât să prevină şi să limiteze orice formă de dependenţă faţă de ajutorul acordat de stat sau de comunitate.
În principal, noua lege reglementează următoarelor aspecte:
defineşte sistemul de asistenţă socială şi componentele lui (sistemul de beneficii sociale şi cel de servicii sociale);
enunţează principiile generale şi valorile de bază ale sistemului de asistenţă socială (solidaritatea socială, subsidiaritatea, universalitatea, respectarea demnităţii umane, abordarea individuală, parteneriatu/, participarea beneficiarilor, transparenţa, nediscriminarea, eficienţa, respectarea dreptului la autodeterminare, activizarea, nesuprapunerea dreptului la beneficiile sociale, proximitatea, complementaritatea şi abordarea integrată, concurenţa şi competitivitatea, egalitatea de şanse, confidenţialitatea, echitatea, focalizarea);
clasificarea, criteriile de acordare, organizarea şi administrarea beneficiilor sociale şi serviciilor sociale;
reglementarea modului de calcul şi stabilirea cuantumului beneficilor sociale în baza unui indicator unic;
reglementarea contractării serviciilor sociale ca modalitate a externalizării administrării şi acordării acestora către furnizori privaţi;
prezentarea beneficiilor sociale şi a serviciilor sociale ca măsuri integrate destinate categoriilor vulnerabile;
reglementarea principalilor actori responsabili, la nivel central şi local, în acordarea măsurilor de asistenţă socială şi a atribuţiilor ce le revin;
reglementarea cadrului general de finanţare a beneficiilor sociale şi serviciilor sociale.
Noile reglementari cuprinse in legea asigurarilor sociale:
BENEFICIILE SOCIALE:
- se instituie o nouă modalitate de stabilire a cuantumurilor şi nivelurilor beneficiilor sociale, prin aplicarea unui coeficient de echivalenţă asupra indicatorului social de referinţă utilizat pentru stabilirea unor drepturi de asigurări de şomaj;
- beneficiile sociale sunt selective şi universale şi se clasifică după categoriile cărora se adresează:
- beneficii sociale pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială;
- beneficii sociale pentru susţinerea copilului şi familiei;
- beneficii sociale pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale;
- beneficii sociale pentru situaţii deosebite
- se utilizeaza un formular unic de cerere pentru solicitarea beneficiilor sociale susţinute din bugetul de stat;
- se instituie o limită maximă pentru transferurile financiare cumulate acordate pe persoană şi familie;
- se instituie venitul minim de inserţie reprezentând limita exprimată în lei care asigură nevoile de bază ale vieţii, calculat în raport cu pragul sărăciei calculat conform procedurii utilizată la nivelul statelor membre UE, stabilit în Strategia 2020.
SERVICIILE SOCIALE
- se redefinesc categoriilor de servicii sociale şi se clasificar în funcţie de categoriile de beneficiari, nivelul administrativ al organizării si scopul înfiinţarii, elirninându-se astfel confuziile şi suprapunerile din vechiul sistem;
- se organizeaza serviciile sociale de interes local şi judeţean, cu sau fară personalitate juridică;
- încurajarea parteneriatelor public-public şi public-privat pentru dezvoltarea serviciilor sociale;
- înfiinţarea şi organizarea de servicii sociale numai în funcţie de nevoile;
- identificate la nivelul comunităţii şi resursele materiale şi financiare disponibile;
- definirea îngrijirii de lungă durată în scopul acordarii serviciilor de îngrijire personală în funcţie de situaţia de dependenţă determinată de pierderea sau limitarea autonomiei funcţionale a persoanei, datorată bolii, traumei, dizabilităţii; îngrijirea de lungă durată este supusă monitorizării CE atât prin metoda deschisă de coordonare, cât şi prin noua platformă europeană de prevenire şi combaterii a sărăciei şi excluziunii sociale;
- se reglementeaza serviciilor de îngrijire personală şi posibilitatea acordării de indemnizaţii, servicii de suport şi facilităţi pentru îngrijitorii proveniţi din familia beneficiarului;
- se prevede evaluarea complexă a persoanelor cu handicap, cu invaliditate, persoanelor vârstnice dependente în baza criteriilor elaborate conform Clasificării internaţionale a funcţionării, Dizabilităţii şi Sănătăţii promovată de OMS;
- se defineste pentru prima oară în legislaţia nationala, persoana fără adăpost şi serviciile ociale acordate acesteia.
PERSONALUL DIN DOMENIUL ASISTENTEI SOCIALE
- identificarea şi evaluarea nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup şi elaborarea planurilor de intervenţie pentru prevenirea, combaterea şi soluţionarea situaţiilor de dificultate se realizează de către asistenţii sociali;
- numărul asistenţilor sociali se stabileşte prin raportare la numărul beneficiarilor măsurilor de asistenţă socială, respectiv un asistent social la 300 beneficiari;
- pe lângă personalul de specialitate din domeniul asistenţei sociale, pot activa voluntari; furnizorii de servicii sociale care utilizează voluntari pot beneficia de facilităţi şi avantaje pentru accesarea de fonduri din bugetul de stat, bugetul local sau fonduri internaţionale
- serviciile publice de asistenţă socială, pentru a răspunde nevoilor beneficiarilor, aflate în permanentă evoluţie şi schimbare trebuie să fie flexibile şi uşor adaptabile din punct de vedere organizatoric şi, prin urmare, personalul angajat este contractual cu excepţia funcţiilor de conducere şi a altor categorii prevăzute expres de lege;
- furnizorii de servicii sociale, precum şi serviciile publice de asistenţă socială realizează activităţile de identificare şi evaluare a nevoilor individuale şi comunitare prin asistenţii sociali angajaţi în structurile proprii sau prin achiziţia serviciilor acordate de asistenţii sociali înregistraţi cu cabinete individuale sau societăţi civile profesionale de asistenţă socială;
- îngrijirea personală la domiciliu se realizează de către îngrijitori formali şi informali;
- îngrijitorii informali sunt reprezentaţi de membrii de familie, prieteni, vecini sau o altă persoană necalificată care îşi asumă, responsabilitatea îngrijirii persoanei.
FINANŢAREA BENEFICIILOR SOCIALE SI SERVICIILOR SOCIALE
- asigurarea sustenabilităţii funcţionării serviciilor sociale şi a dezvoltării acestora la nivelul comunităţilor mai sărace prin partajarea clară a alocării fondurilor din bugetul de stat, bugetul local, contribuţia persoanei şi/sau a familiei, alte venituri proprii, pentru serviciile şi categoriile de beneficiari considerate prioritare
- regulile de alocare a fondurilor de la bugetul de stat pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor sociale, modul de alocare a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea serviciilor sociale şi limita procentuală a acestora se stabilesc prin legile speciale;
- finanţarea din fonduri publice a serviciilor sociale acordate de furnizorii privaţi care să încurajeze externalizarea acordării serviciilor sociale din sistemul public în sistemul privat:
- achiziţia şi contractarea prin încheierea de contracte de prestări de servicii şi contracte de concesiune;
- subvenţionarea furnizorilor privaţi.
De asemenea, se introduce activitatea de audit social ca instrument la dispoziţia furnizorilor privaţi de servicii sociale, autorităţilor contractante, precum şi altor persoane fizice sau juridice care finanţează servicii sociale pentru evaluarea impactului social al activităţii finanţate. Totodată, prin noua lege a asistentei sociale se defineşte economia socială ca sector al economiei al cărui principal scop este producerea de bunuri şi servicii cu şi pentru categoriile defavorizate.
Referitor la impactul social, reglementările cuprinse in noua lege urmăresc:
- să eficentizeze sistemul de asistenţă socială şi creşte eficacitateai măsurilor din domeniu adresate tuturor categoriilor de persoane vulnerabile;
- să asigure sustenabilitatea funcţionării serviciilor sociale şi dezvoltarea lor în zone afectate de sărăcie şi în mediul rural;
- să diminueze costurile de îngrijire în sistem rezidenţial, dezvoltând serviciile de îngrijire la domiciliu;
- să faciliteze accesul beneficiarilor la serviciile sociale disponibile pe plan local
- să dezvolte piaţa mixtă de servicii sociale;
- să diminueze sărăcia şi să prevină riscul excluziunii sociale;
- să activizeze persoana, implicând-oîn programul propriu de recuperare/reabilitare/reinserţie socială;
- să asigure pentru persoanele cu nevoi speciale îngrijirii şi asistenţei necesare pentru un trai demn în condiţii de echitate şi egalitate socială;
- să prevină riscurile marginalizării şi excluziunii sociale a celor mai vulnerabile categorii sau grupuri de persoane.
Alte modificari normative necesare pentru aplicarea prevederilor noii legi (acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a legii asistentei sociale).
Ministerului muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale va trebuie să modifice următoarelor acte normative până la 31 decembrie 2011:
- Legea 61 1993 privind alocaţia de stat pentru copii;
- Legea 416 2001 privind venitul minim garantat;
- Legea 277 2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei;
- OUG 148 2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului;
- OUG 111 2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor;
- OUG 5 2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice;
- Legea 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale ( cu excepţia art.5-12);
- Legea 272 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului;
- Legea 448 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
- OG 68 2003 privind serviciile sociale;
- Legea 34 1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială;
- Legea 208 1997 privind cantinele de asistenţă socială;
- Legea 17 2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice;
- OUG 118 1999 privind înfiinţarea şi utilizarea Fondului naţional de solidaritate;
- Legea 263 2010 privind sistemul unitar de pensii publice;
De asemenea, vor trebui elaborate următoarelor acte normative:
- Lege privind instituirea venitului minim de inserţie;
- Lege privind inflinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Evaluare a Dizabilităţii
- Hotărâre a Guvernului pentru stabilirea formularului unic de cerere;
- Hotărâre a Guvernului pentru organizarea şi funcţionarea Observatorului Social.
Vizualizati textul integral al noii legi al asistentei sociale, aici: legea asistentei sociale.
| ← Primari arestati preventiv si notari carora li s-a interzis... | Care vor fi tarifele de onorarii notariale in 2012 ? → |
|---|
Comentarii despre Noutatile esentiale aduse de legea asistentei sociale
