Art. 21 Căile extraordinare de atac Procedura de soluţionare a cererilor în contenciosul administrativ

CAPITOLUL II
Procedura de soluţionare a cererilor în contenciosul administrativ

Art. 21

Căile extraordinare de atac

(1) Abrogat.

(2) Constituie motiv de revizuire, care se adaugă la cele prevăzute de Codul de procedură civilă, pronunţarea hotărârilor rămase definitive şi irevocabile prin încălcarea principiului priorităţii dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin. (2), coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituţia României, republicată. Cererea de revizuire se introduce în termen de 15 zile de la comunicare, care se face, prin derogare de la regula consacrată de art. 17 alin. (3), la cererea temeinic motivată a părţii interesate, în termen de 15 zile de la pronunţare. Cererea de revizuire se soluţionează de urgenţă şi cu precădere, într-un termen maxim de 60 de zile de la înregistrare.

Legea 554/2004 a contenciosului administrativ actualizată prin:

Legea 76/2012 - pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind codul de procedură civilă din 24 mai 2012, Monitorul Oficial 365/2012;

Decizie CCR nr. 1039/2012 - referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 299/2011 pentru abrogarea alin. (2) al art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 21 alin. (2) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 din 29 ianuarie 2013, Monitorul Oficial 61/2013;

Legea 299/2011 - pentru abrogarea alin. (2) al art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 din 21 decembrie 2011, Monitorul Oficial 916/2011;

Decizie CCR nr. 1609/2016 - referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 din 27 ianuarie 2011, Monitorul Oficial 70/2011;

Legea 262/2007 - pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 din 19 iulie 2007, Monitorul Oficial 510/2007;

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 21 Căile extraordinare de atac Procedura de soluţionare a cererilor în contenciosul administrativ




Decizie CCR 8.08.2016
A se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 1039/2012, care declară neconstituţională Legea nr. 299/2011 pentru abrogarea alin. (2) al art. 21 din prezenta lege si constată că prevederile art. 21 alin. (2) teza întâi sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că nu pot face obiectul revizuirii hotărârile definitive şi irevocabile pronunţate de instanţele de recurs, cu încălcarea principiului priorităţii dreptului Uniunii Europene, atunci când nu evocă fondul cauzei.
Răspunde
Jurisprudenţă 4.08.2016
Termen de urgenţă. Situaţie deosebită.

Este atributul instanţei de recurs să aprecieze cu privire la existenţa unei situaţii deosebite de natură a justifica stabilirea termenului de judecată a recursului chiar înainte de primirea dosarului, în sensul art. 21 alin. (1) Legea Contenciosului Administrativ. Invo 2 3 4 5 carea existenţei unei situaţii deosebite nu poate deveni o regulă, întrucât rezultă cu evidenţă, din interpretarea sistematică a dispoziţiilor textului de lege, că acesta are în vedere doar ipoteze de excepţie. Astfel, nu constituie o situaţie deosebită simpla susţinere a faptului
Citește mai mult că actul administrativ -a cărui suspendare nu a fost dispusă de instanţa de fond - a fost emis la „comanda" organelor de urmărire penală (I.C.C.J., s. cont. adm. şi fisc., dec. nr. 1432 din 4 martie 2005, în Jurisprudenţă 2005, p. 80-82).
Răspunde
A.I. 4.11.2013
1. Consideraţii generale. Acest text a fost determinat de unele aspecte care au intervenit în practică, din experienţa de avocaţi a subsemnatului şi a colegei de la catedră Virginia Vedinaş, dar am realizat, după intrarea proiectului în dezbatere publică, urmare a criticilor formulate de către unele instanţe că reglementează o procedură mai mult ipotetică, aproape imposibil de realizat. Este motivul major care ne-a determinat ca în varianta proiectului supusă dezbaterii Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor să renunţăm la acest articol, sens în care a fost sesizat plenul Camerei.

în
Citește mai mult dezbaterile din plen am avut surpriza să constat că deputatul Lucian Bolcaş a criticat versiunea Comisiei juridice, cerând să fie votată versiunea iniţială a proiectului.

Odată ce s-a adoptat această soluţie de către Camera Deputaţilor, fiind o opţiune de fond cu care a fost sesizat Senatul în calitate de Cameră decizională, potrivit uzanţelor conturate în Parlament după revizuirea Constituţiei, Senatul putea să vină cu modificări de formulare dar nu se putea îndepărta de filozofia textului acceptat de prima Cameră, sesizată.

Aşa se face că am fost pus în situaţia de a susţine un text în care nu mai credeam ca iniţiator. Indiferent, însă, ce credem unii sau alţii, este un text de lege care îşi va căuta drumul său.

2. Regimul juridic. Este de observat că judecarea recursului în această procedură accelerată nu se realizează decât după „un filtru“, chiar dacă nu se

foloseşte expres această noţiune. Este vorba de prima fază a admiterii în principiu. Urmează faza a doua, a redactării şi comunicării hotărârii recurate, apoi faza motivării recursului, faza a patra este a citării şi, în fine, faza a cincia cuprinde judecata propriu-zisă recursului. Toate fazele sunt condiţionate însă de admiterea în principiu, ceea ce înseamnă fixarea termenului pentru judecata în fond a recursului şi comunicarea acestei decizii primei instanţe. Este în afară de orice îndoială că judecarea cererii, în termenul de 24 de ore prevăzut de alin. 2, înseamnă analiza de principiu a existenţei condiţiei prevăzute de alin. 1, fiind vorba de principiul rezonabilităţii despre care am făcut referire în cele ce preced. De vreme ce în alin. 3 se foloseşte expresia „soluţia de admitere a cererii", se deduce, logic, că există şi o „soluţie de respingere a cererii", urmare tocmai a dreptului completului prevăzut de alin. 2, de a aprecia dacă cererea de principiu se încadrează în ipoteza prevăzută de alin. 1.

Legea a înţeles să ofere o şansă celor care se află în asemenea situaţii limită, dar nu se poate interpreta că această ipoteză de excepţie devine regulă şi că orice cerere prin care se solicită judecarea pentru situaţii deosebite va trebui şi judecată ca atare. Respingerea cererii în condiţiile art. 21 nu echivalează cu respingerea recursului, evident. Cel în cauză urmează să-şi valorifice dreptul la recurs, potrivit art. 20 din Lege.

Cât priveşte procedura de citare prevăzută de alin. 5, este de la sine înţeles că aceasta vizează şi citarea prin telefon, respectiv prin poşta electronică.
Răspunde