Anularea înregistrării mărcii. Conflict cu o marcă anterior înregistrată. Calitatea de persoană interesată să ceară anularea. Conflict cu un drept de autor
| Comentarii |
|
Legea nr. 84/1998, art. 48 alin. (1) lit. b) şi lit. e)
1. Art. 48 din Legea nr. 84/1998 prevede că anularea înregistrării unei mărci poate fi cerută pentru oricare din motivele prevăzute în textul de lege menţionat de către orice persoană interesată. Or, conflictul cu o marcă anterior înregistrată nu poate fi invocat drept temei al anulării în condiţiile art. 48 alin. (1) lit. b) de către un terţ, căruia nu i se produce nicio vătămare prin coexistenţa mărcilor pretins aflate în conflict.
2. înregistrarea unei opere la O.R.D.A. nu este constitutivă de drepturi de autor, astfel încât reclamanta nu se poate prevala de o astfel de calitate în ceea ce priveşte opera şi, cu atât mai puţin, de un drept de autor asupra denumirii formaţiei căreia aparţine respectiva operă muzicală.
Prin urmare, reclamanta nu face dovada că are un drept de autor asupra titlului unei opere identic cu marca înregistrată de
pârâţi, pentru a putea justifica pretinsul conflict cu dreptul său anterior, în condiţiile art. 48 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 84/1998.
C.A. Bucureşti, Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, decizia civilă nr. 242 din 23 iunie 2005, în C.J. nr. 9/2005, p. 64
Prin acţiunea înregistrată la 25 februarie 2004, reclamanta SC
D. R.B.A. I.E. SRL a chemat în judecată pe pârâţii O.S.I.M., B.L. şi M.C.D. solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună anularea înregistrării mărcii AUTENTIC.
Prin sentinţa civilă nr. 562/9 iunie 2004, Tribunalul Bucureşti -Secţia a IlI-a civilă a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut următoarele:
La data de 20 august 2002, pârâţii B.C.L. şi M.C.D. au solicitat
O.S.I.M. înregistrarea mărcii verbale constând din denumirea AUTENTIC, pentru serviciile din clasa 41 - formaţie muzicală, iar marca a fost înregistrată sub nr. 54039.
Reclamanta a solicitat anularea înregistrării mărcii pentru mai multe motive, toate fiind nefondate.
Cu privire la motivul prevăzut în art. 48 alin. (I) lit. a) din Legea nr. 84/1998, şi anume acela că înregistrarea mărcii s-a făcut cu neres-pectarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1), acest motiv nu poate fi analizat şi reţinut câtă vreme reclamanta nu precizează la care dintre literele a)-l) ale respectivului articol se referă.
In ceea ce priveşte motivul prevăzut de art. 48 alin. (1) lit. c), acesta nu poate fi reţinut deoarece în cauză nu s-a făcut dovada că înregistrarea mărcii s-a solicitat de către pârâţi cu rea-credinţă.
Referitor la motivul prevăzut de art. 48 alin. (1) lit. e), respectiv acela că înregistrarea mărcii aduce atingere unor drepturi anterior dobândite, reclamanta a invocat un drept de autor, dobândit asupra denumirii AUTENTIC prin înregistrarea O.R.D.A. Nici acest motiv nu poate fi reţinut, întrucât denumirea AUTENTIC reprezintă numele unei formaţii muzicale şi singura protecţie legală poate fi dobândită prin înregistrarea ca marcă. Nu există nici un text în Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe care să protejeze această denumire.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta.
In motivarea apelului s-au invocat următoarele motive:
1. O.S.I.M. a eliberat certificatul de înregistrare a mărcii încălcând dispoziţiile Legii nr. 84/1998.
Astfel cum a reţinut şi instanţa de fond, O.S.I.M. a emis avizul de refuz provizoriu nr. 1007411/17.03.2003, constatând că la înregistrarea mărcii AUTENTIC se opune marca STRICT AUTENTIC. în ciuda faptului că pârâţii nu şi-au prezentat punctul de vedere faţă de acest aviz de refuz provizoriu, O.S.I.M. a procedat la înregistrarea mărcii, încălcând astfel prevederile art. 22 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 84/1998 şi ale Regulii 17 alin. (6) şi (8) din Regulamentul de aplicare a legii.
2. Dovezile privind reaua-credinţă a pârâţilor nu au fost luate în considerare.
S-a dovedit că reclamanta a depus diligenţe pe lângă O.R.D.A. în legătură cu înregistrarea în scriptele acestuia a primului album al formaţiei AUTENTIC, iar aceste diligenţe sunt anterioare depozitului naţional reglementar al mărcii AUTENTIC.
De asemenea, s-a dovedit că marca AUTENTIC a fost iniţiată înainte de existenţa respectivului grup muzical, de către reclamanta-apelantă.
3. Instanţa a ignorat şi apărările potrivit cărora marca AUTENTIC devenise notorie pe piaţa relevantă, aceea a muzicii etno, prin promovarea de către apelantă a grupului muzical AUTENTIC, promovare constând în organizarea de concerte, publicitate scrisă şi audiovizuală.
înregistrarea mărcii s-a făcut, aşadar, cu încălcarea art. 6 lit. d) din Legea nr. 84/1998.
Intimaţii au depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat.
In dovedirea motivelor de apel, apelanta a solicitat proba cu acte şi expertiză pentru a dovedi notorietatea mărcii, iar Curtea a încuviinţat numai proba cu acte, chestiunea notorietăţii mărcii fiind o problemă de drept asupra căreia expertul nu are competenţa a se pronunţa.
Apelanta nu a depus la dosar înscrisuri în susţinerea motivelor de apel, fiind decăzută din probă.
Apelul este nefondat şi urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
1. Faptul că O.S.I.M. a dispus înregistrarea mărcii după ce în prealabil emisese un aviz de refuz provizoriu nu poate constitui un motiv de sine-stătător de anulare a înregistrării mărcii, motivele pentru
care se poate dispune anularea fiind cele limitativ prevăzute de art. 48 din Legea nr. 84/1998.
De asemenea, câtă vreme apelanta-reclamantă nu este titulara mărcii STRICT AUTENTIC, înregistrată sub nr. 49067 pentru clasa 41, ea nu poate invoca un pretins conflict cu marca AUTENTIC, înregistrată sub nr. 54039 la cererea pârâţilor, deoarece nu justifică un interes legitim, ca titular al unui drept anterior protejat.
In acest sens, art. 48 din Legea nr. 84/1998 prevede că anularea înregistrării unei mărci poate fi cerută pentru oricare din motivele prevăzute în textul de lege menţionat de către orice persoană interesată. Or, conflictul cu o marcă anterior înregistrată nu poate fi invocat drept temei al anulării în condiţiile art. 48 alin. (1) lit. b) de către un terţ, căruia nu i se produce nicio vătămare prin coexistenţa mărcilor pretins aflate în conflict, aşa cum este cazul în speţă.
2. Apelanta mai invocă drept motiv de anulare a mărcii reaua-cre-dinţă a pârâţilor, în temeiul art. 48 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 84/1998.
In fundamentarea acestui motiv, apelanta se referă însă la existenţa unui drept anterior, derivat din înregistrarea de către ea la O.R.D.A. a primului album al formaţiei AUTENTIC.
Aşa cum corect a reţinut Tribunalul, în speţă nu poate fi vorba despre anterioritatea unui drept de autor întemeiat pe dispoziţiile Legii nr. 8/1996.
Astfel, s-a depus la dosar un înscris ce face dovada că SC
D. R.B.A. I.E. SRL a înregistrat la O.R.D.A., pe numele formaţiei AUTENTIC, titlul unei opere: „Aşa beau oamenii buni”.
înregistrarea s-a făcut în condiţiile în care, la 11 aprilie 2002, între reclamantă şi pârâţi se încheiaseră contracte de reprezentare, management, impresariat, editare şi producţie.
înregistrarea unei opere la O.R.D.A. nu este constitutivă de drepturi de autor, astfel încât reclamanta-apelantă nu se poate prevala de astfel de calitate în ceea ce priveşte opera şi, cu atât mai puţin, de un drept de autor asupra denumirii formaţiei căreia aparţine respectiva operă muzicală.
Prin urinare, reclamanta nu face dovada că are un drept de autor asupra titlului unei opere identic cu marca înregistrată de pârâţi, pentru a putea justifica pretinsul conflict cu dreptul său anterior, în condiţiile art. 48 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 84/1998.
3. Apelanta-reclamantă a invocat chiar în cuprinsul cererii de chemare în judecată şi faptul că marca AUTENTIC devenise notorie şi îi aparţinea înainte de înregistrarea ei la O.S.I.M., prin publicitatea
radio, T.V., cea prin presa scrisă, precum şi prin apariţia albumului pe piaţă, toate fiind realizate de reclamantă pe cheltuiala sa.
In speţă nu s-a contestat că reclamanta ar fi desfăşurat aceste activităţi de promovare a formaţiei AUTENTIC, în temeiul contractului de reprezentare, management, impresariat, editare şi producţie.
Pentru ca ea să poată opune însă pârâţilor B.T.L. şi M.C.D., membrii formaţiei Autentic, un drept la marcă notorie - pentru care nu se cere condiţia înregistrării - apelanta ar fi trebuit să facă dovada că, în segmentul de public relevant pentru produsele şi serviciile vizate, marca AUTENTIC se bucură de o largă cunoaştere în sensul art. 3 lit. c) din Legea nr. 84/1998, dar în primul rând că acest public relevant asociază marca AUTENTIC cu produsele şi serviciile oferite de reclamanta SC D. R.B.A. I.E. SRL.
Din materialele promoţionale depuse la dosar rezultă că reclamanta s-a implicat în promovarea proiectului Autentic, dar produsele ce poartă denumirea AUTENTIC sunt discurile imprimate de formaţia cu acelaşi nume, care a şi înregistrat la O.S.I.M. marca a cărei anulare se solicită.
Prin urmare, reclamanta-apelantă nu a făcut dovada că este titulara unei mărci notorii având o denumirea identică cu cea înregistrată de pârâţi pentru produse identice sau similare, astfel încât să fie incidente dispoziţiile art. 48 alin. (1) lit. b) cu referire la art. 6 lit. d) din Legea nr. 84/1998.
Pentru aceste considerente, Curtea a menţinut sentinţa Tribunalului, ca fiind temeinică şi legală şi, în baza art. 296 C. proc. civ., a respins apelul ca nefondat.
| ← Acţiune în stabilirea cuantumului despăgubirilor. Notificare... | Repunere în termenul de acceptare a succesiunii. Motive... → |
|---|
