Brevet de invenţie. Aplicarea invenţiei. Contract de licenţă
| Comentarii |
|
C. civ., art. 969
Nu se poate reţine că testul de injecţie reprezintă o aplicare la scară redusă a soluţiei tehnice propuse prin brevetul de invenţie, în conformitate cu clauzele din contractul de licenţă.
Potrivit contractului, titularul brevetului este îndreptăţit la plata unei cote procentuale din profitul brut realizat de către beneficiar, în urma realizării/valorificării fiecărei lucrări/produs, pe baza soluţiilor tehnice noi brevetate, transmise de licentiator.
în cauză, aplicarea soluţiei brevetate de reclamant s-a făcut numai o singură dată, în scop de experiment, fără a genera un profit pârâtei-intimate, în raport de care să se poată calcula cota procentuală prevăzută în contract.
Chiar dacă, printr-un contract încheiat cu un terţ, pârâta-intimată a fost exonerată de plata costului experimentului, plată la care s-a obligat terţul, costul acestui experiment nu reprezintă un profit obţinut în urma realizării sau valorificării unei lucrări sau a unui produs pe baza soluţiei tehnice noi brevetate de către reclamant.
C.A. Bucureşti, Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, decizia civilă nr. 91
din 29 martie 2005, nepublicată
Prin cererea înregistrată la 3 decembrie 2002, reclamantul V.C. a chemat în judecată pe pârâta SC F.S. SA Videle, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să o oblige pe pârâtă la plata drepturilor patrimoniale şi a penalităţilor aferente, născute din contractul de licenţă de brevet de invenţie nr. 3948/21.10.1998 intervenit între părţi, evaluate iniţial la 67.543.200 lei şi majorate pe parcursul procesului la suma de 531.000.000 lei - despăgubiri, plus 67.543.200 lei penalităţi, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea cererii, reclamantul a arătat că, la data de 21 octombrie 1998, s-a încheiat contractul menţionat, contract care a fost reziliat la data de 18 ianuarie 2002.
In derularea contractului de licenţă, pârâta a efectuat o singură lucrare, participând cu o ofertă tehnică comercială alternativă la licitaţia organizată de S.N.P. P. SA prin sucursala sa, A. Piteşti, cu tema: „Achiziţionarea unui incinerator pentru nămolul biologic rezultat din tratarea apelor uzate”.
Oferta pârâtei s-a bazat pe valorificarea brevetului de invenţiei nr. 112376/1997 aparţinând reclamantului şi, datorită eficienţei tehnico-economice cu totul remarcabile a tehnologiei, oferta pârâtei a fost declarată câştigătoare.
In speranţa că oferta pârâtei va putea fi eliminată, A. Piteşti a solicitat efectuarea unei testări în şantier a tehnologiei propuse de pârâtă, testul fiind proiectat şi condus de către specialiştii I.C.P.T. Câmpina, din cadrul S.N.P. P., şi efectuat la sonda F2 Bradu în luna iulie 2001.
Potrivit art. 5 din contractul de licenţă încheiat între reclamant şi pârâtă, aceasta din urmă „efectuează pe contul, riscul şi cheltuiala sa, orice investiţie necesară realizării experimentării în laborator şi/sau în şantier, de omologare de echipamente, instalaţii tehnologice, de agre-mentare de produse etc.”
In concluzie, costurile testului efectuat la sonda F2 Bradu trebuiau suportate de către pârâtă.
Cu toate acestea, prin contractul nr. 402/30.05.2001, A. Piteşti s-a obligat să plătească suma de 531.000.000 lei, pentru experiment, aşa cum rezultă din raportul tehnic al SC F.S. SA Videle, prin acest contract pârâta realizând un profit ca urmare a experimentării în şantier a invenţiei reclamantului, fiind astfel o lucrare realizată sub incidenţa brevetului de invenţie în înţelesul art. 6 din actul adiţional.
Prin sentinţa civilă nr. 274/15.03.2004, Tribunalul Teleorman -Secţia civilă a respins acţiunea ca nefondată şi l-a obligat pe reclamant să plătească pârâtei suma de 10.000.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul a reţinut următoarele:
Din ansamblul probator administrat în cauză rezultă că brevetul de invenţie la care face referire reclamantul nu a fost utilizat; testul de injecţie efectuat la sonda F2 Bradu constituie o experimentare de şantier şi nicidecum o exploatare propriu-zisă a brevetului de invenţie nr. 112376, astfel încât pârâta nu poate fi obligată în temeiul art. 969 C. civ. la plata sumei solicitate.
împotriva sentinţei a declarat apel reclamantul.
In motivarea apelului reclamantul a reluat motivele invocate în cuprinsul cererii de chemare în judecată susţinând că, de fapt, sucursala A. Piteşti era interesată de procurarea din import a unui incinerator care, de altfel, la data licitaţiei era şi parţial adus în combinat.
Potrivit contractului de licenţă, intimata-pârâtă avea obligaţia să efectueze pe cheltuiala sa orice experiment în şantier, care ar fi fost necesar pentru a demonstra fezabilitatea şi performanţele invenţiilor al căror titular este reclamantul şi pentru care acesta a obţinut brevete -
B.I. 11599/1996; B.I. 112376/1997 şi B.I. 112783/1997 - inclusiv experimentul care s-a efectuat la sonda F2 Bradu la solicitarea S.N.P. P.
Contrar prevederilor art. 5 din contractul de licenţă, intimata-pârâtă a fost de acord ca sucursala A. Piteşti să suporte costul testului de injecţie, în schimb intimata-pârâtă angajându-se să efectueze testul în condiţii atehnice, aşa încât rezultatele să fie negative.
După efectuarea experimentului, sonda F2 Bradu este în continuare abandonată, fară ca A. Piteşti să-i dea utilizare.
In consecinţă, în derularea contractului de licenţă, intimata-pârâtă a efectuat o singură lucrare şi, prin încasarea sumei de 365.000.000 lei
- costul testului de injecţie - intimata-pârâtă a realizat un profit, din care trebuia să plătească titularului de brevet drepturile patrimoniale.
Apelantul a criticat şi raportul de expertiză întocmit în cauză, invocând lipsa de obiectivitate a expertului desemnat.
Intimata-pârâtă a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat.
In apel, a fost completată proba cu înscrisuri şi la cererea apelantului-reclamant s-a efectuat în cauză o nouă expertiză, raportul fiind întocmit şi depus la dosar.
Cu ocazia dezbaterilor în fond, apelantul a arătat că totalul penalităţilor la plata cărora solicită a fi obligată intimata-pârâtă, calculat la zi, este de 51.130.000 lei.
Apelul este nefondat şi urmează a fost respins pentru următoarele considerente:
Pretenţiile reclamantului se întemeiază pe dispoziţiile contractului nr. 3948/21.10.1998, prin care a acordat pârâtei licenţa de utilizare a brevetului de invenţie 112376/1997, cu titlul „instalaţia pentru prepararea şi evacuarea ecologică a şlamului şi nisipului de strat, rezultate din sondele de ţiţei”.
Potrivit art. 5 din Capitolul III referitor la obligaţiile beneficiarului, pârâta şi-a asumat obligaţia de a efectua pe contul, riscul şi cheltuiala sa, orice investiţie necesară realizării, experimentării în laborator şi/sau în şantier, de omologare de echipamente, instalaţii, tehnologii etc., de agrementare produse etc.
In baza acestei prevederi contractuale, aşa cum de altfel arată şi reclamantul, pârâta a participat la o licitaţie organizată de S.N.P. P. -Sucursala A. Piteşti, iar oferta tehnică a intimatei-pârâte, carc a şi câştigat licitaţia, s-a bazat pe valorificarea a trei brevete de invenţie aparţinând apelantului-reclamant, printre care şi brevetul nr. 112376/1997. Acest aspect a fost stabilit prin răspunsul la obiectivul nr. 1 al raportului de expertiză.
Deşi recunoaşte că invenţia brevetată de el nu a fost ulterior aplicată, susţinând printre altele că S.N.P. P. - sucursala A. Piteşti nici nu avea interesul ca tehnologia propusă de pârâtă să fie declarată câştigătoare, reclamantul susţine că este îndreptăţit la plata unor despăgubiri.
Pe de o parte, reclamantul susţine că pârâta nu a efectuat pe cheltuiala sa testul de injecţie al nămolului biologic la sonda F2 Bradu, aşa cum s-a obligat.
Este adevărat că în baza contractului de prestări servicii, încheiat între pârâta SC F.A. SA Videle şi S.N.P. P. SA, sucursala A. Piteşti, aceasta din urmă s-a obligat să suporte costul testul de injecţie a nămolului biologic în sonda F2 Bradu, în sumă de 365.000.000 lei.
Acest contract, în raport de care reclamantul este terţ, nu prejudiciază în niciun fel drepturile dobândite de reclamant în temeiul contractului de licenţă încheiat cu pârâta.
Sensul clauzei prevăzute la art. 5 în contractul de licenţă este acela că, în cazul realizări unui experiment de laborator sau în şantier al invenţiei brevetate, acest experiment se va efectua pe cheltuiala pârâtei, ca beneficiară a contractului de licenţă, şi nu pe cheltuiala reclamantului, ca titular al brevetului de invenţie.
Faptul că, la rândul său, pârâta a încheiat un contract cu o terţă persoană juridică, prin care aceasta din urmă s-a obligat să suporte costul experimentului, nu reprezintă o încălcare a dreptului reclamantului, care să atragă despăgubirea acestuia în temeiul art. 28 din
contractul de licenţă.
De asemenea, realizarea testului de injecţie a reprezentat o fază prealabilă pentru punerea în aplicare a ofertei tehnice a pârâtei, bazată pe valorificarea brevetului de invenţie, punere în aplicare ce nu a mai avut loc, aşa după cum însuşi reclamantul susţine.
In atare condiţii, nu se poate reţine că testul de injecţie reprezintă o aplicare la scară redusă a soluţiei tehnice propuse prin brevetul de invenţie, aşa cum răspunde expertul la obiectivul nr. 3, care să îndreptăţească pe reclamant la plata licenţei de utilizare neexclusivă a brevetului, în conformitate cu dispoziţiile art. 26 din contractul de licenţă.
Potrivit articolului menţionat, titularul brevetului este îndreptăţit la plata unei cote procentuale de 50% din profitul brut realizat de către bcncficiar, în urma realizării/valorificării fiecărei lucrări/produs, pe baza soluţiilor tehnice noi brevetate, transmise de licenţiator.
In cauză, aplicarea soluţiei brevetate de reclamant s-a făcut numai o singură dată, în scop de experiment, fără a genera un profit pârâtei-intimate, în raport de care să se poată calcula cota procentuală prevăzută de art. 26 din contract.
Printr-un contract separat, pârâta-intimată a fost exonerat de plata costului experimentului, plată la care s-a obligat S.N.P. P., sucursala A. Piteşti. Costul acestui experiment - 365.000.000 lei - nu repre
zintă, însă, un profit realizat în urma realizării sau valorificării unei lucrări sau a unui produs pe baza soluţiei tehnice noi brevetate de către reclamant.
Nemulţumirile reclamantului legate de modalitatea în care soluţia tehnică propusă prin invenţia sa nu a fost ulterior valorificată, deşi intimata-pârâtă a câştigat licitaţia, nu poate face obiectul de analiză în prezenta cauză, instanţa fiind sesizată a se pronunţa numai cu privire la dreptul reclamantului de a fi despăgubit pentru pretinsa utilizare a invenţiei cu prilejul experimentului în teren.
Faţă de cele reţinute, soluţia primei instanţe de respingere a acţiunii atât în ceea ce priveşte despăgubirile, cât şi penalităţile, apare ca fiind temeinică şi legală şi a fost menţinută.
In baza art. 296 C. proc. civ., Curtea a respins apelul ca nefondat.
| ← Marcă. Acţiune în contrafacere. Calitate procesuală pasivă.... | Entitate învestită cu soluţionarea notificării. Obligaţie → |
|---|
