OBLIGAŢIE DE A FACE . Jurisprudență Cereri
| Comentarii |
|
Judecătoria BISTRIŢA Sentinţă civilă nr. 10118/2012 din data de 23.09.2013
OBLIGAȚIE DE A FACE .
Judecătoria Bistrița - secția civilă, Sentința civilă nr. 10118/2012, pronunțată în dosarul nr. 171/190/2012
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, reclamanta T.I. a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta SC E SA suc. Bistrița din cadrul E.D.T.N. SA ca, prin sentința ce o va pronunța, să oblige pârâta să modifice în așa fel traseul cablurilor electrice și a celorlalți conductori din loc. M.B., de la nr. administrativ 335, încât aceste rețele să nu obtureze noua construcție, reprezentând anexa gospodăreasca în regim de înălțime de P+M, autorizate prin autorizația de construcție nr. 29/2007; cu obligarea pârâtei la plata daunelor interese în cuantum de 25 lei RON / zi de întârziere de la data depunerii acțiunii până la efectiva modificare a rețelei electrice; Cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată a celor ce se opun admiterii acțiunii.
În motivare reclamanta arată că este proprietară asupra imobilului casă de locuit, anexa gospodăreasca și teren aferent înscris în CF 866 M.B.. În cursul anului 2007, reclamanta a solicitat o autorizație de construire și desființare imobil anexa gospodăreasca cu dorința de a dărâma vechea construcție și a reclădi pe același amplasament o construcție moderna identică. Astfel, arată că, în cursul anului 2009 lucrările au fost suspendate la construcția nouă, deoarece, reclamanta plecată fiind în Italia, cei de la E au modificat rețeaua electrica din zonă și au legat vechiul branșament la un alt stâlp care, aerian fiind, nu permite continuarea construcției, linia de amplasament fiind pe mijlocul acesteia.
Reclamanta susține că este imposibil a se continua această construcție, deoarece cablurile trec peste planșeul de la parterul noii construcții, astfel că, culpa exclusiva a acestei stări de fapt, este a societății de distribuție a energiei electrice. Reclamanta arată că se impune a se modifica rețeaua, a se ridica cablajele de pe terenul proprietatea sa și a se reface branșamentul pe fostul aliniament, precizând totodată că, răspunsul primit la cererea prealabilă a fost unul evaziv și lipsit de profesionalism.
In drept a invocat prev. art. 111, 112, 274, 242 alin 2 C.pr.civ., art. 553, 555, 1428, 1430 și urm. Cod civil.
În probațiune s-au anexat extras CF 25609 T.B. (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 866), autorizație de construire/desființare nr. 29/2007, fișa lucrării anexă gospodărească P+M, conținând memoriu tehnic, autorizație de construire desființare nr. 1/2007, certificat de urbanism, copie CF 866 M.B., plan încadrare în zonă, plan situație, fotografii.
Legal citată, pârâta a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat, în principal, respingerea acțiunii ca fiind nelegală, iar în subsidiar, pe calea cererii reconvenționale, obligarea reclamantei la suportarea cheltuielilor de modificare a instalațiilor de distribuție pe un alt amplasament și a cheltuielilor de judecată.
În motivare arată că linia de distribuție a energiei electrice care face obiectul acțiunii înaintate de reclamantă face parte din linia electrică aeriană de joasă tensiune (LEA JT) M.B., linie construita în anul 1967 conform fișei de mijloc fix atașate.
In anul 2008, având în vedere uzura fizică a stâlpilor existenți și subdimensionarea conductoarelor, situație care ar fi dus la întreruperea frecventă a consumatorilor din zonă, această linie a fost propusă spre modernizare, propunere aprobată prin programul de investiții pe anul 2009.
In baza Proiectului "Modernizare LEA JT M.B." nr. 2233/3324/2008 și a Contractului de lucrări încheiat cu o societate autorizată A.N.R.E.E., a fost executată această lucrare fără a se interveni la modificarea vechiului amplasament. A menționat pârâta că un stâlp din lemn care se afla pe proprietatea reclamantei a fost amplasat - pe aceiași direcție - pe domeniul public, lucrarea fiind finalizată în anul 2009.
In anul 2011 reclamanta a înainta pârâtei o sesizare, înregistrată sub nr. 27718, prin care arăta că s-a intrat pe proprietatea sa fără acord și a fost modificat branșamentul. În urma acestei sesizări a fost întocmită adresa nr. 27718 din 09.09.2011 prin care a fost comunicat punctul de vedere al societății pârâte și dispozițiile legale în materie.
Mai arată că, în anul 2003, când reclamanta a devenit proprietară, acest imobil era afectat de o sarcină stabilită de lege pentru înființarea de utilități publice, sarcină pe care a preluat-o odată cu dobândirea proprietății prin moștenire și pe care este obligată să o respecte atâta timp cât capacitatea energetică este de interes general.
Totodată, a precizat faptul că firele electrice care ar trece peste terenul reclamantei sunt de fapt conductori aerieni ai liniei electrice aeriene (LEA) care nu ocupă terenul proprietatea reclamantei ci spațiul aerian de deasupra terenului proprietatea acesteia.
Referitor la modificarea branșamentului, a învederat că reclamanta a procedat la ridicarea unei construcții fără să solicite aviz de amplasament, așa cum dispun prevederile Legii nr. 13/2007 art. 46, încălcând zona de siguranță a rețelei electrice de distribuție.
In speță, fiind vorba despre eliberarea unui amplasament ocupat de LEA JT M.B., pârâta arată că este de acord cu această mutare însă, învederează că, în condițiile legii, respectiv, art. 41 alin. 7: "Cheltuielile pentru modificarea instalațiilor de distribuție a energiei electrice, ca urmare a racordării de noi utilizatori sau a schimbării caracteristicilor energetice inițiale ale utilizatorilor existenți, inclusiv pentru eliberarea unor amplasamente, sunt suportate de cel care a generat modificarea, conform reglementarilor în vigoare";.
Referitor la dispozițiile art. 1428 și 1430 cod civil invocate de reclamantă consideră că nu sunt aplicabile în cauză întrucât nu există un raport juridic care să producă drepturi și obligații pentru fiecare dintre părți.
În drept, a invocat dispozițiile art. 115 și următoarele și 119 C.proc.civ,
În probațiune s-au anexat fișa de mijlocului fix, program investiții 2009, memoriu tehnic "Modernizare LEA J.T. M.B." nr. 2233/3324/2008, însoțit de avize și certificat de urbanism, proces verbal de recepție a documentației, fișa de verificare a proiectului, adresa reclamantei înregistrată sub nr. 27718/23.08.2011, adresa pârâtei nr. 27718 din 09.09.2011, extras norme cu privire la stâlpi din lemn.
În cauză au fost încuviințate proba cu înscrisurile depuse la dosar, interogatoriul pârâtei și cercetarea la fața locului, procesul verbal întocmit cu această ocazie fiind atașat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Conform extrasului CF 25609 T.B. (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 866) reclamanta T.I. este proprietara imobilelor casă de lemn, anexă gospodărească și teren în suprafață de 2187 mp, situat în M.B. la nr. 335.
În baza autorizației de construire/desființare nr. 1/2007, reclamanta a procedat la demolarea anexei gospodărești menționate anterior, iar conform autorizației nr. 29/2007 a început edificarea unei noi anexe în regim de înălțime P+M , lucrările fiind sistate după turnarea planșeului peste primul nivel, deoarece construcția a ajuns la o distanță de 1,5 - 2 m față de cablurile aeriene de alimentare cu energie electrică a casei aflate pe terenul reclamantei, așa cum s-a constatat cu ocazia cercetării la fața locului.
Instanța reține că linia de distribuție a energiei electrice care face obiectul acțiunii este parte a liniei electrice aeriene de joasă tensiune (LEA J.T.) M.B., realizată în anul 1967, astfel cum rezultă din fișa de mijlocului fix depusă de pârâtă la fila 23 și modernizată prin programul de investiții pe anul 2009, conform proiectului "Modernizare LEA J.T. M.B."; nr. 2233/3324/2008. Cu ocazia modernizării rețelei, pârâta a înlocuit un stâlp din lemn aflat pe proprietatea reclamantei, amplasând un alt stâlp pe domeniul public.
În prezenta cauză reclamanta solicită obligarea pârâtei la schimbarea traseului cablurilor electrice care traversează spațiul aerian al proprietății sale din M.B., nr. 335, motivând că amplasarea acestora în urma modernizării rețelei ar împiedica edificarea anexei gospodărești pe terenul său, în baza autorizației de construire/desființare nr. 29/2007 și certificatului de urbanism nr. 27/10.04.2007.
Ansamblul probelor administrate în cauză întemeiază concluzia că, în ipoteza în care nu s-ar efectua modificările solicitate de reclamantă, este imposibilă finalizarea anexei pentru care există autorizație de construcție și certificat de urbanism, eliberate de autoritățile competente.
Ori, potrivit art. 6 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritățile competente stabilesc lista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea autorizării.
Având în vedere faptul că reclamanta a respectat dispozițiile Legea nr. 50/1991, instanța va admite, în parte, acțiunea și va obliga pârâta la modificarea traseului cablurilor electrice amplasate în loc. M.B., la nr. administrativ 335, astfel încât să nu stânjenească construcția anexei gospodărești edificate în baza autorizației de construire nr. 29/2007.
Cu privire la cererea reconvențională, instanța reține că, potrivit art. 480 C.civ. din 1864, proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și a dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege. Asemenea limitări au fost consacrate legislativ prin actele normative care au reglementat în mod succesiv regimul producerii, transportului, distribuției și vânzării energiei electrice, respectiv Decretul nr. 76/1950, OUG nr. 63/1998, Legea nr. 318/2003 și Legea nr. 13/2007, iar Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra constituționalității și convenționalității acestora.
Potrivit art. 39 lit. a) din Legea nr. 13/2007 (forma în vigoare la data obținerii autorizației de construire și a certificatului de urbanism), pentru protecția instalațiilor de transport se interzice persoanelor fizice sau juridice să efectueze construcții de orice fel în zona de siguranță a instalațiilor, fără avizul de amplasament al operatorului de transport și de sistem.
Raportat la definiția zonei de siguranță, care reprezintă "zona adiacentă capacităților energetice, extinsă în spațiu, în care se instituie restricții și interdicții în scopul asigurării funcționării normale și pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor și mediului"; (art. 3 pct. 68 din Legea nr. 13/2007), având în vedere observațiile efectuate cu ocazia cercetării la fața locului și planul de situație depus la fila 91, instanța reține că noua construcție se află în zona de siguranță a rețelei electrice, la circa 1,5 m sub cablul electric, fiind interpusă între casa veche și stâlpul de electricitate la care este branșată în prezent această casă. Situația ar fi fost identică și în ipoteza în care vechiul stâlp de electricitate, reprezentat pe planul de situație, nu ar fi fost înlocuit cu stâlpul aflat actualmente pe domeniul public, așa cum reiese din același plan, pe care sunt poziționate, anexa demolată, anexa nouă și casa de lemn de la nr. adm. 335.
Conform art. 5 alin. (1) lit. a) din Metodologia pentru emiterea avizelor de amplasament de către operatorii de rețea, aprobată prin Ordinul președintelui A.N.R.D.E. nr. 48/2008, solicitanții avizelor de amplasament se adresează operatorului de rețea când se află în situația de a efectua realizarea unor lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinație sau de reparare a construcțiilor de orice fel. Aliniatul al doilea al aceluiași articol stipulează că solicitarea avizelor de amplasament este obligatorie pentru construcțiile ce fac obiectul tuturor categoriilor de lucrări menționate la alin. (1) și se află în una dintre situațiile în care: a) avizul de amplasament se regăsește în lista cu avizele și acordurile legale, necesare în vederea autorizării, prevăzute, conform legii, în certificatul de urbanism; b) construcția respectivă va fi/este amplasată în zona de siguranță a capacităților energetice.
Deși avizul în cauză nu a fost menționat în cuprinsul certificatului de urbanism eliberat reclamantei, solicitarea sa era obligatorie, conform art. 5 alin. (2) lit. b) din Metodologia aprobată prin Ordinul președintelui ANRDE nr. 48/2008. De altfel, prin adresa nr. 27718 din 09.09.2011 (f. 52-54), transmisă de pârâtă ca urmare a sesizării înregistrate sub nr. 27718/23.08.2011 (f. 51), reclamanta a fost informată cu privire la necesitatea obținerii avizului.
Într-o atare situație, nu s-ar putea reține o conduită culpabilă din partea societății pârâte referitoare la amplasarea cablurilor electrice care străbat spațiul aerian al proprietății reclamantei, astfel încât aceasta nu poate fi obligată la suportarea cheltuielilor legate de o eventuală modificare a traseului acestora.
Conform art. 37 alin. (7) din Legea nr. 13/2007, "cheltuielile pentru modificarea instalațiilor de transport al energiei electrice, ca urmare a racordării de noi utilizatori sau a schimbării caracteristicilor energetice inițiale ale utilizatorilor existenți, inclusiv pentru eliberarea unor amplasamente, sunt suportate de cel care a generat modificarea";.
Deoarece, în speță, necesitatea modificării a fost determinată de acțiunea reclamantei de a construi în lipsa unui aviz de amplasament eliberat de pârâtă, instanța va admite cererea reconvențională formulată de pârâta SC E.D.T.N. SA și va obliga reclamanta la suportarea cheltuielilor aferente modificării instalațiilor de distribuție a energiei electrice astfel încât să nu stânjenească construcția anexei gospodărești edificate în baza autorizației de construire nr. 29/2007.
În ceea ce privește cererea de obligare a pârâtei la plata de daune interese de 25 lei/zi de la data depunerii acțiunii până la modificarea rețelei, instanța, raportat la aspectele prezentate mai sus, reține că nu s-ar putea imputa societății pârâte vreo culpă în legătură cu situația reclamată, astfel încât, în lipsa acestui element al răspunderii civile delictuale, va respinge capătul de cerere. Soluția ar fi aceeași și în situația în care reclamanta s-ar prevala de prevederile art. 580^3 (1) teza I C.pr.civ., ținând seama de faptul că această normă legală vizează refuzul îndeplinirii obligațiilor de a face intuitu personae, stabilite prin titluri executorii, ipoteză inexistentă în cauză.
În considerarea prevederilor art. 276 C.pr.civ., având în vedere că pretențiile părților au fost încuviințate numai în parte, instanța va respinge cererile acestora de acordare a cheltuielilor de judecată.
Împotriva sentinței expuse a declarat apel, în termen legal, reclamanta T.I., prin care a solicitat admiterea acestuia, modificarea în parte a hotărârii și, după completarea probatoriului, să se admită în întregime acțiunea introductivă și să se respingă cererea reconvențională ca fiind nefondată, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în ambele faze procesuale, pentru motivele ce urmează.
Instanța de fond a fost investită cu soluționarea unui litigiu, având ca obiect obligație de a face, prin care s-a solicitat să fie obligată pârâta să modifice pe cheltuiala sa în așa fel traseul cablurilor și conductorilor electrici din localitatea M.B., nr. 335, încât aceste rețele să nu mai obtureze anexa gospodărească în regim de înălțime P+M și toată suprafața de teren proprietatea reclamantei, conform autorizației de construcție nr. 29/2007 și să fie obligată pârâta la plata daunelor în cuantum de 25 lei/zi de întârziere, de la data depunerii acțiunii până la efectiva modificare a rețelei electrice și a cablurilor (conductorilor) care trec peste terenul reclamantei.
Pentru a solicita aceasta s-a arătat în motivarea acțiunii că, în cursul anului 2007, Primăria M.B. a emis autorizația nr. 1/2007 prin care a autorizat desființarea vechii anexe gospodărești proprietatea reclamantei. Prin Certificatul de urbanism nr. 27/2007 s-au pus în vedere reclamantei avizele și actele necesare pentru reconstrucția anexei în regim de P+M și, ulterior, a fost emisă și autorizația nr. 29/2007, necontestat de nici o persoană interesată, prin care urma să se edifice construcția nouă.
În urma multor sesizări din partea reclamantei și pe perioada cât aceasta a fost plecată în Italia la muncă, pârâta, fără acordul ei, a făcut modificări la rețeaua de conductori electrici pe proprietatea reclamantei, în sensul că a extins și modernizat o rețea prin pomii reclamantei, a rebranșat o veche casă în urma modernizării rețelei pe un aliniament care azi obturează terminarea lucrărilor la anexa gospodărească. Din probele administrate în cauză s-a conchis clar și fără dubiu, chiar și cu ocazia cercetării la fața locului, că rețeaua electrică a fost modificată de pârâtă după bunul plac. Reclamantei i se produc prejudicii zilnice prin imposibilitatea de a termina și a acoperi construcția edificată și urmează încă o nouă iarnă de munte, care poate șubrezi mult construcția edificată până în prezent, astfel că daunele sunt legale și temeinice pentru a urgenta acțiunea pârâtei și a compensa pierderile suferite.
S-a solicitat să se respingă cererea reconvențională, ca fiind nefondată, deoarece situația creată este vina exclusivă a pârâtei și care se cramponează și refuză să monteze încă doi stâlpi și aproximativ 50 m conductori electrici, și a închide acest diferend amiabil.
Prima critică adusă acestei sentințe este aceea că instanța de fond a nesocotit în totalitate principiile de drept aplicabile în cauză, a nesocotit în totalitate drepturile conferite de dispozițiile art. 553, 555 Cod civil nou reluate din vechiul cod (art. 492 și următoarele) și, fără acordul scris al acesteia, a modernizat o rețea în cursul anului 2009, când construcția era deja începută în anul 2007. A fost încălcat dreptul de proprietate al reclamantei prin efectuarea de lucrări pe terenul acesteia, s-au efectuat numeroase intervenții de modificare și remodificare a rețelei de curent, iar în momentul în care aceste sesizări au fost duse la pârâtă, aceasta a refuzat categoric orice colaborare, spunând că această modernizare a fost efectuată de o altă societate, dar se află în administrarea sa.
O altă critică este aceea că instanța de fond nu a observat că culpa în situația creată este exclusivă a pârâtei, aceasta fiind cea care, fără acordul scris, a efectuat o rețea de electricitate de medie tensiune și branșament la casă. Reaua credință a fost oarecum anihilată de motivarea instanței, prin care legea specială a fost nesocotită, nu s-a avut în vedere că la data eliberării actelor administrației publice locale, rețeaua a avut un alt traseu, iar, ulterior, pentru a face economie și pentru a deturna fonduri au ales o variantă mult mai scurtă, când se putea, cu aproximativ 50 m cablu și doi stâlpi, amplasa rețeaua pe domeniul public, terenul apelantei fiind mărginit pe trei laturi de drum comunal și drum european.
O altă critică adusă sentinței pronunțate este aceea că instanța de fond a nesocotit totalmente motivele invocate în acțiune, a înlăturat orice probă concludentă și utilă, a motivat lipsa culpei exclusive și a obligat reclamanta să suporte pe cheltuiala sa noului branșament și a rețelei. Total nefondat și inuman.
Un alt aspect, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra întregii acțiuni formulate de reclamanta, ci s-a limitat doar a dispune asupra rețelei electrice și branșament, pe când pe terenul ei mai trec și alți conductori electrici de medie tensiune.
Cu ocazia cercetării la fața locului s-a constatat că cele relatate de reclamantă sunt reale, s-a observat și vechiul amplasament al cablurilor era recent modificat, a putut magistratul să pună mâna pe cablurile care obturează construcția, fiind la aproximativ 1 - 1,2 m de acestea, față de placa peste parterul imobilului.
Motivarea dată pentru admiterea cererii reconvenționale nu subzistă în prezenta cauză, după analizarea lapidară a stării de fapt, motivarea pe o lege modificată și după începerea construcțiilor este una nefondată. Autorizația și celelalte acte eliberate de unitatea administrativ teritorială sunt valide, și-au produs efectele, nu au fost atacate, astfel că se impunea respingerea cererii reconvenționale formulate.
Intimata, prin întâmpinare, s-a opus admiterii apelului, reiterând, în esență, argumentele de fapt și textele legale invocate în fața primei instanțe.
Instanța de control judiciar a considerat că apelul nu este fondat și l-a respins ca atare.
| ← CLAUZE ABUZIVE.CONTRACT DE CREDIT.. Jurisprudență Contracte | Acţiunea pe care o are la îndemână persoana păgubită... → |
|---|
