ICCJ. Decizia nr. 1288/2010. Civil. Revendicare imobiliară. Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1288/2010
Dosar nr. 6277/1/2009
Şedinţa publică din 26 februarie 2010
Asupra contestaţiei în anulare de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 7495 din 15 iulie 2009 pronunţată în dosarul nr. 2286/36/2007 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a respins, ca nefondat, recursul declarat de intimata SC H.S. SRL Constanţa împotriva deciziei nr. 4 C din 12 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Constanţa, secţia civilă pentru cauze cu minori şi de familie, precum şi pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale, în contradictoriu cu intimaţii-revizuenţi L.A., L.N., L.O., L.V., T.A. şi intimata D.A.
Pentru a se pronunţa astfel instanţa a reţinut că sunt neîntemeiate motivele de recurs formulate de intimată şi întemeiate pe prevederile art. 304 pct. 3 şi 5 C. proc. civ., neputându-se susţine că instanţa a încălcat limitele investirii şi că a limitat dezbaterile asupra excepţiei de inadmisibilitate a cererii de revizuire, precum şi faptul că a încălcat principiile care guvernează desfăşurarea procesului civil prin pronunţarea asupra unor aspecte care nu au fost puse în dezbaterea contradictorie a părţilor în litigiu.
Referitor la celelalte motive de recurs invocate, instanţa a reţinut că s-a făcut o aplicare corectă a prevederilor art. 322 pct. 9 şi a art. 297 alin. (1) C. proc. civ.
Împotriva deciziei respective la data de 27 iulie 2009 a formulat contestaţie în anulare, recurenta SC H.S. SRL Constanţa, invocând, în drept, prevederile art. 318 C. proc. civ., fără însă a arăta motivele pe care îşi întemeiază calea extraordinară de atac.
Faţă de lipsa motivelor contestaţiei în anulare formulată de recurenta SC H.S. SRL Constanţa, Înalta Curte va soluţiona această cale de atac, prin prisma excepţiei inadmisibilităţii contestaţiilor, excepţie invocată, din oficiu, şi pusă în discuţia părţilor prezente la termenul, din 26 februarie 2010.
Această excepţie se sprijină pe următoarele considerente:
Legea, respectiv codul de procedură civilă român nu cuprinde dispoziţii procedurale derogatorii de la dreptul comun, în ceea ce priveşte elementele pe care trebuie să le cuprindă cererea având ca obiect, contestaţie în anulare.
În aceste condiţii, contestatorul va trebui să ţină seama de dispoziţiile art. 82 – 84 şi art. 112 C. proc. civ. Prin urmare, în considerarea acestor condiţii legale, contestatorul va trebui să indice în cuprinsul contestaţiei toate elementele necesare privitoare la identificarea părţilor, pentru ca acestea să poată fi citate; arătarea instanţei competente şi la care se adresează cererea; arătarea hotărârii ce se atacă; arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea, precum şi semnătura.
În acelaşi timp, judecata se face de urgenţă şi cu precădere, potrivit dispoziţiilor art. 320 alin. (1) C. proc. civ., întotdeauna în şedinţă publică şi cu citarea părţilor, instanţa trebuind să ia toate măsurile şi pentru respectarea celorlalte principii şi a tuturor garanţiilor procesuale.
Aceasta nu înseamnă însă că instanţa, în baza rolului activ al judecătorului, reglementat de prevederile art. 129 C. proc. civ., să poată a se substitui părţilor, trecând la analizarea unei contestaţii în anulare, în lipsa motivelor de fapt, pe care contestatorul şi-a întemeiat contestaţia în anulare.
Astfel, în cauză, contestatorul a indicat numai temeiul de drept pe care îşi întemeiază contestaţia, respectiv prevederile art. 318 C. proc. civ., fără însă a arăta, în concret, motivele pe care se întemeiază.
În condiţiile arătate, fără a se face vorbire de către contestator de greşeala sau greşelile motivate săvârşite de către instanţă cu prilejul soluţionării recursului sau ce motive de casare s-au omis a se analiza, instanţa investită cu o cerere având ca obiect „contestaţie în anulare", nu poate trece la analizarea acesteia în lipsa motivelor pe care se sprijină.
Prin urmare, nefiind arătate motivele de fapt pe care se întemeiază, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC H.S. SRL Constanţa.
În acelaşi timp, fiind în culpă procesuală conform prevederilor art. 274 C. proc. civ. va fi obligată contestatoarea către intimaţi la plata sumei de 1.500 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulară de SC H.S. SRL împotriva deciziei nr. 7495 din 15 iulie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Obligă pe contestatoare la plata sumei de 1.500 lei cheltuieli de judecată către intimaţii L.A., L.N., L.O., L.V. şi T.A.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 26 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 463/2010. Civil | ICCJ. Decizia nr. 461/2010. Civil. Revendicare imobiliară.... → |
|---|
