ICCJ. Decizia nr. 4037/2010. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECȚIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4037/2010
Dosar nr. 3818/105/2009
Şedinţa publică de la 28 iunie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 4342 din 21 mai 2009 Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul P.G. domiciliat în Bucureşti, sector 6, în contradictoriu cu Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, în favoarea Tribunalului Prahova.
Pentru a pronunţa această hotărâre s-a reţinut că potrivit art. 156 din Legea nr. 19/2000 cererile îndreptate împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul.
Cum reclamantul şi-a stabilit domiciliul în comuna Dumbrăveşti, judeţul Prahova, competenţa de soluţionare aparţine Tribunalului Prahova.
Tribunalul Prahova prin Decizia civilă nr. 1884 din 2 noiembrie 2009 şi-a declinat la nivelul său competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Astfel s-a reţinut că la momentul sesizării reclamantul avea domiciliul în Bucureşti dovadă fiind şi faptul că decizia a fost emisă de Casa de Pensii Sector 6 Bucureşti.
Se reţine astfel că împrejurarea că pe parcursul soluţionării litigiului, reclamantul şi-a schimbat domiciliul, nu duce şi la - competenţa teritorială, prima instanţă rămânând investită să soluţioneze litigiul.
Faţă de conflictul negativ de competenţă în temeiul art. 21 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Obiectul litigiului îl constituie contestaţia formulată reclamantul P.G. împotriva Deciziei nr. 175751 din octombrie 2008 emisă de Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti.
Acţiunea a fost înaintată la 12 martie 2009, şi vizează anularea deciziei sus menţionate şi obligarea intimatei la emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă conform dispoziţiilor O.U.G. nr. 4/2005, precum şi obligarea intimatei la plata diferenţelor dintre pensia cuvenită la data de 1 septembrie 2005 şi pensia încasată.
Potrivit art. 156 din Legea nr. 19/2000 cererile îndreptate împotriva C.N. P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul.
Domiciliul reclamantului aşa cum rezultă chiar din acţiunea înregistrată la 12 martie 2009 este cel din Bucureşti, Sector 6, nefiind făcută dovada existenţei unui alt domiciliu.
Cum în cauză nu au fost produse probe din care să rezulte un alt domiciliu al reclamantului decât cel precizat în acţiune, care de fapt apare evidenţiat şi în decizia de pensionare atacată, competenţa de soluţionare a litigiului revine deci instanţei de la domiciliul reclamantului în condiţiile prevăzute de art. 156 din Legea nr. 19/2000.
Astfel faţă de cele expuse, în temeiul art. 22 pct. 3 C. proc. civ. urmează a se stabili competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Tribunalului Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a Dosarului nr. 3818/105/2009, în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4203/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4211/2010. Civil. Revendicare imobiliară.... → |
|---|
