ICCJ. Decizia nr. 4153/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
SECȚIA CIVILĂ ȘI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4153/2010
Dosar nr. 1264/109/2007
Ședinţa publică de la 1 iulie 2010
Prin contestaţia înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş la data de 27 aprilie 2007, contestatorul G.M.G. a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, în contradictoriu cu Primarul Municipiului Piteşti, să anuleze dispoziţia din 2007, prin care i s-a respins notificarea formulată în temeiul Legii 10/2001 pentru acordarea de despăgubiri pentru suprafaţa totală de 566 mp teren şi pentru construcţiile situate pe acesta, preluate în mod abuziv de către stat.
Prin sentinţa civilă nr. 112 din 30 aprilie 2008, Tribunalul Argeş a respinsă acţiunea ca nefondată.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că, în anul 1975, contestatorul i-a vândut lui P.C. o casă compusa din 5 camere, astfel că, în baza art. 13 din Legea nr. 58/1974, terenul aferent în suprafaţă de 607,12 mp a trecut în proprietatea statului.
Suprafaţa de teren ce excede acesteia este de 336, 80 mp şi a fost preluată de stat din patrimoniul contestatorului în vederea edificării unor construcţii. La data formulării notificării, întreaga suprafaţă era ocupată de construcţii, nemaifiind posibilă restituirea în natură, motiv pentru care, în mod corect, prin dispoziţia atacată s-a propus plata de despăgubiri.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul, iar prin Decizia civilă nr. 164/ A din 15 septembrie 2008, Curtea de Apel Piteşti a respins apelul ca nefondat.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel a reţinut că reclamantul nu a motivat apelul declarat până la prima zi de înfăţişare, astfel încât Curtea de Apel a făcut aplicarea prevederilor art. 292 pct. 2 C. proc. civ.
S-a reţinut că apelantul a solicitat să se propună plata de despăgubiri pentru întreaga suprafaţă de 566 mp, precum şi pentru construcţiile existente pe acesta ca urmare a preluării lor abuzive de către stat.
Prin sentinţa civilă nr. 7432 din 01 decembrie 1975, pronunţată de judecătoria Piteşti s-a confirmat că apelantul i-a vândut lui .C. o construcţie, iar în baza Legii nr. 58/1974, terenul aferent a trecut în proprietatea statului, fiind supus regimului special prevăzut de Legea nr. 18/1991.
La soluţionarea notificării, intimatul a avut în vedere actul de înstrăinare al imobilului şi a identificat suprafaţa ce excede acestuia trecută în proprietatea statului, ocupata integral de construcţii, regim juridic faţă de care, în mod corect, s-a propus acordarea de despăgubiri în baza art. 10 pct. 2 din Legea nr. 10/2001.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat şi motivat recurs reclamantul G.M.G.
Prin motivele de recurs formulate, reclamantul arată că procedura de citare pentru termenul din data de 15 septembrie 2008 a fost viciată, astfel încât s-a aflat în imposibilitatea de a motiva apelul declarat.
Deşi motivele de recurs nu cuprind o încadrare în drept a criticilor formulate, dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor în prevederile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., astfel încât, în temeiul art. 306 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va exercita controlul judiciar de legalitate din perspectiva acestui motiv de casare.
Recursul nu este fondat.
La fila 72 din dosarul instanţei de apel se află dovada de îndeplinire a procedurii de citare a apelantului pentru termenul de judecată din data de 15 septembrie 2008.
Procesul verbal întocmit cuprinde toate menţiunile prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 100 C. proc. civ., astfel încât susţinerile recurentului vizând vicierea procedurii pentru acel termen de judecată sunt neîntemeiate.
Prin urmare, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă ca nefondat recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
DECIDE
Respinge, ca nefondat recursul declarat de reclamantul G.M.G. împotriva Deciziei nr. 164/ A din 15 septembrie 2008 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă şi de conflicte de muncă şi asigurări sociale, minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată ăn şedinţa publică astăzi, 1 iulie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3013/2010. Civil. Drept de autor şi drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1580/2010. Civil. Drept de autor şi drepturi... → |
|---|
