Contestaţie în anulare. Condiţia referitoare la termenul de exercitare a căii extraordinare de atac
| Comentarii |
|
- Cod procedură civilă: art. 319 alin. 2 teza a Il-a
Contestatoml ar putea beneficia de întregul termen de 1 an de la rămânerea irevocabilă a hotărârii atacate numai în ipoteza în care nu se poate face dovada certă a împrejurării că a cunoscut înainte hotărârea atacată, precum şi în ipoteza în care data la care a cunoscut hotărârea atacată coincide cu momentul final, acela al împlinirii termenului de 1 an.
(Decizia nr. 2372/R din 6 noiembrie 2009, nepublicată)
Prin contestaţia în anulare, pârâţii B.P. şi B L. au solicitat, în contradictoriu cu reclamanta Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului Feleacului şi Clujului şi cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, anularea deciziei civile nr. 1785/R din 29.09.2008 a Curţii de Apel Cluj, admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunţate şi trimiterea dosarului spre rejudecare în primă instanţă la Tribunalul Cluj.
în drept, contestatorii au invocat prevederile art. 317 alin. 1 pct. 2 şi art. 319-321 C. pr. civ.
în şedinţa publică din data de 30 octombrie 2009, Curtea, din oficiu, a invocat excepţia tardivităţii contestaţiei în anulare, faţă de împrejurarea că având ca obiect o decizie pronunţată în recurs, contestaţia putea fi formulată în termenul de 15 zile de la data la care contestatorii au luat cunoştinţă de hotărârea atacată or, aceeaşi hotărâre a fost atacată anterior cu o altă contestaţie în anulare, înregistrată în data de 13 noiembrie 2008.
Prin Concluziile scrise înregistrate la data de 02.11.2009, contestatorii au solicitat respingerea excepţiei tardivităţii întrucât, în esenţă, art. 319 alin. 2 C. pr. civ., reglementează două termene în interiorul cărora poate fi promovată calea de atac a contestaţiei în anulare, în raport cu acestea urmând a se verifica dacă, în speţă, s-a respectat termenul maxim de 1 an de zile prevăzut de normă.
în concret, contestaţia a fost înregistrată la data de 7 iulie 2009, în interiorul termenului de 1 an de la data la care hotărârea contestată a rămas irevocabilă.
Totodată, contestatorii invocă în apărare jurisprudenţa înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, creată prin decizii de speţă, din analiza cărora rezultă că pentru verificarea
termenului de introducere a contestaţiei în anulare a fost avut în vedere şi termenul maxim de 1 an de zile şi numai atunci când acest termen a fost depăşit contestaţia s-a respins ca tardivă. Or, în speţă, termenul maxim nu a fost depăşit.
Deopotrivă, în aplicarea corectă a prevederilor art. 6 din Convenţie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod constant că revine statelor naţionale competenţa de a interpreta legislaţia internă în sensul aplicării ei corecte fiind vorba de reguli procedurale.
Deliberând, Curtea apreciază că prezenta contestaţie în anulare este tardiv formulată, în considerarea celor ce urmează:
Potrivit dispoziţiilor art. 31S alin. 2 teza a doua C. pr. civ., împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestaţia poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.
Reglementând un termen procedural special pentru promovarea unei contestaţii în anulare având ca obiect o hotărâre irevocabilă şi nesusceptibilă de executare silită, legiuitorul marchează momentul iniţial al termenului minim de 15 zile ca fiind data la care contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre, astfel cum este ea relevată prin probe.
Prin urmare, poate fi exercitată o astfel de contestaţie în anulare înăuntrul unui termen minim de 15 zile, care începe să curgă de la data certă la care contestatorul probează că a cunoscut hotărârea atacată.
Totodată, este reglementat un al doilea termen procedural, un termen maxim, intenţia legiuitorului fiind aceea de a limita în timp posibilitatea anulării unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, învestită, prin urmare, cu puterea lucrului judecat. Acest termen maxim este de 1 an, calculat de la data la care hotărârea atacată a rămas irevocabilă.
Utilizând metoda gramaticală de interpretare a normei evocate, Curtea reţine că indiferent de momentul la care a cunoscut efectiv hotărârea contestată, calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare poate fi exercitată împotriva unei astfel de hotărâri numai în intervalul de 1 an de la data rămânerii ei irevocabile.
Nu poate fi omis însă termenul minim de 15 zile, un termen special, reglementat în mod expres de legiuitor, astfel că dacă înainte de a se fi împlinit 1 an de la rămânerea irevocabilă a hotărârii atacate contestatorul a luat cunoştinţă de această hotărâre, din acest moment curge termenul de 15 zile a cărei nerespectare atrage sancţiunea decăderii din dreptul de a mai exercita calea extraordinară de atac a contestaţiei, prin incidenţa art. 103 alin. 1 C. pr. civ.; în această ipoteză contestatorul nu se va putea prevala cu succes de termenul maxim de 1 an, neîmplinit.
Rezultă că partea ar putea beneficia de întregul termen de 1 an numai în ipoteza în care nu se poate face dovada certă a împrejurării că ea a cunoscut înainte hotărârea atacată, precum şi în ipoteza în care data la care a cunoscut hotărârea atacată coincide cu momentul final, acela al împlinirii termenului de 1 an.
Această interpretare pe care Curtea o dă dispoziţiilor art. 319 alin. 2 teza finală C. pr. civ. este concordantă jurisprudenţei create în materie, inclusiv deciziilor de speţă ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, depuse în apărare de către contestatori, astfel că este exclusă, pentru această cauză, orice nesocotire a principiilor consacrate prin art. 6 din Convenţia europeană a drepturior omului.
în cauză, contestatorii confirmă faptul că au cunoscut decizia civilă nr. 1785/R/29.09.2008 a Curţii de Apel Cluj cel mai târziu la data de 13 noiembrie 2008, când au atacat această hotărâre cu o contestaţie în anulare, pentru omisiunea instanţei
de recurs de a cerceta mai multe dintre motivele de casare şi de modificare invocate. Contestaţia a fost soluţionată la 9 ianuarie 2009, prin decizia civilă nr. 8/R/09.01.2009 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosar nr. 1712/33/2008.
Hotărârea care face obiectul prezentei contestaţii în anulare, decizia civilă nr. 1785/R/29.09.2008 a Curţii de Apel Cluj, este una irevocabilă, pronunţată în recurs, o hotărâre prin care recursurile declarate au fost respinse ca nefondate, fără plata cheltuielilor de judecată, prin urmare nesusceptibilă de executare silită.
Contestaţia în anulare a fost înregistrată în data de 7 iulie 2009, dată pe care o menţionează şi contestatorii în concluziile scrise.
Aplicând dispoziţiile art. 319 alin. 2 C. pr. civ., în interpretarea dată acestora, Curtea constată că termenul minim de 15 zile a început să curgă la data înregistrării celei dintâi contestaţii în anulare, o dată certă, respectiv 13 noiembrie 2008, şi s-a împlinit în data de 28 noiembrie 2008, contestaţia înregistrată la 7 iulie 2009 fiind în mod evident tardivă.
Faţă de cele ce preced, respectând şi dispoziţiile art. 320 C. pr. civ., Curtea respinge prezenta contestaţie în anulare, ca tardivă, păstrând în tot hotărârea atacată. (Judecător Băldean Denisa-Livia)
| ← Sentinţă supusă apelului şi recursului. Suprimarea... | Revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 Cod... → |
|---|
