ICCJ. Decizia nr. 3597/2011. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3597/2011
Dosar nr. 3855/1/2011
Şedinţa publică de la 21 iunie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1.Circumstanţele cauzei. Conţinutul Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii ce formează obiectul recursului
Prin Hotărârea nr. 236 din 28 aprilie 2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, s-a respins contestaţia formulată de doamna judecător B.C. împotriva Hotărârii nr. 292 din 19 aprilie 2011 a secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Pentru a pronunţa această soluţie, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut că, prin Hotărârea nr. 292 din 19 aprilie 2011, secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a respins contestaţia formulată de doamna B.C., judecător la Tribunalul Bucureşti, împotriva Hotărârii nr. 17 din 12 aprilie 2011 a Comisiei de organizare a concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie din data de 8 mai 2011.
În adoptarea hotărârii contestate în cauză, secţia pentru judecători a avut în vedere că prin Hotărârea nr. 17 din 12 aprilie 2011 a Comisiei de organizare a concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie din data de 8 mai 2011, a fost respinsă cererea de înscriere la acest concurs, formulată de doamna B.C., judecător la Tribunalul Bucureşti, pentru lipsa posturilor de judecător alocate la concurs Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Examinând dispoziţiile legale incidente, respectiv art. 43 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 303/2004, art. 1, art. 4 alin. (2) şi (3) şi art. 6 alin. (1) şi (2) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, secţia pentru judecători a reţinut că, distinct de îndeplinirea cerinţelor legale de participare la concurs, prevăzute de art. 44 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a fi posibilă participarea la concurs, este necesară alocarea de către Plenul Consiliului a unui post vacant, la secţia şi specializarea pentru care a optat judecătorul prin cererea de înscriere.
Or, Secţia pentru judecători a constatat că la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală pentru care a optat recurenta nu a fost scos la concurs niciun post de execuţie de judecător, astfel cum a rezultat din lista posturilor vacante scoase la concurs.
În ceea ce priveşte susţinerea doamnei judecător conform căreia între noţiunea de promovare şi cea de participare la concurs nu există identitate, secţia pentru judecători a reţinut că cererea doamnei judecător a fost respinsă pentru lipsa posturilor de judecător alocate la acest concurs Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, şi nu pentru faptul că aceasta nu ar fi îndeplinit cerinţele prevăzute de art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 pentru a putea participa la concurs.
2. Motivele de recurs formulate de recurenta B.C.
Împotriva Hotărârii nr. 236 din 28 aprilie 2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat recurs d-na B.C., în temeiul art. 29 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin motivele de recurs dezvoltate şi precizate, recurenta, solicitând anularea hotărârii recurate şi implicit a Hotărârii secţiei pentru judecători şi a Comisiei de Organizare a Concursului de promovare în funcţiile de execuţie din data de 8 mai 2011 şi pe cale de consecinţă constatarea dreptului său de a participa la concursul din 8 mai 2011 dar şi obligarea intimatului la validarea rezultatului obţinut la concursul susţinut în sesiunea mai 2011, ca şi la promovarea într-o funcţie de execuţie la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a înfăţişat următoarele critici şi aprecieri în susţinerea nelegalităţii actului contestat:
- încălcarea vădită a dispoziţiilor art. 43 din Legea nr. 303/2004, republicată, şi ale art. 6 alin. (1)-(3) din Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie, (”Regulamentul”), derivând dintr-o interpretare confuză a acestor texte de lege;
- particularitatea speţei derivă din interpretarea sintagmei în limita posturilor vacante existente la tribunale şi curţi de apel, după caz, la parchete, cu privire la are Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi Curtea de Apel Bucureşti au oferit interpretări diferite;
-clarificarea situaţiei postului pentru care a optat reclamanta şi cu privire la care nu avea certitudinea că nu este vacant în momentul înscrierii la concurs, a avut loc după data anunţării concursului, respectiv la data de 28 aprilie 2011, potrivit hotărârii nr. 254 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a decis ocuparea pe o perioadă nedeterminată a două dintre posturile vacante ale Curţii de Apel Bucureşti;
-nu s-a pus problema imposibilităţii ocupării unui post devenit vacant după data anunţării concursului, fie în urma validării concursului, fie prin procedeul valorificării rezultatului obţinut la examen, astfel după cum rezultă şi din cuprinsul deciziei nr. 1785 din 17 mai 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal;
- în contextul conturării rolului şi atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, pe larg enunţate de recurentă, s-a apreciat că în exercitarea atribuţiei administrative prevăzută de dispoziţiile art. 35 lit. c) din legea de organizare, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat un comportament de natură să provoace prin el însuşi o confuzie admisibilă în percepţia unui justiţiabil de bună credinţă;
Postul pentru care a optat recurenta a fost declarat vacant după data anunţării concursului, respectiv la 28 aprilie 2011, deşi solicitarea Curţii de Apel Bucureşti în sensul scoaterii la concurs a avut loc în data de 2 martie 2011, înainte de adoptarea Hotărârii nr. 32 din 3 martie 2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii;
- ilegalitatea săvârşită de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii rezidă tocmai în adoptarea acestei decizii discreţionare, neargumentate pe aspectul prezentat;
- recurenta a precizat că nu a făcut decât să depună diligenţe pentru a urmări situaţia postului pentru care a candidat şi care a fost declarat susceptibil de a fi ocupat prin promovare la o dată ulterioară concursului, nesocotirea exigenţelor de accesibilitate şi previzibilitate de organizare a concursului de promovare cu referire specială la situaţia postului pentru care a candidat fiindu-i imputabilă exclusiv intimatului Consiliul Superior al Magistraturii.
3. Apărările intimatului Consiliul Superior al Magistraturii
Prin întâmpinarea formulată, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat de recurenta B.C., în esenţă pentru motivele reţinute şi în cuprinsul Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 236 din 28 aprilie 2011. S-a arătat că d-nei B.C. i-a fost respinsă cererea de înscriere la concurs pentru lipsa posturilor de judecător alocate la respectivul concurs, Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, instanţă pentru care a ales să candideze.
4. Soluţia şi considerentele instanţei de control judiciar
Recursul nu este fondat.
Examinând actele şi lucrările dosarului ca şi hotărârea atacată în procedura specială prevăzută de art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, Înalta Curte apreciază că nu subzistă în cauză nici un motiv de nelegalitate care să impună admiterea recursului şi anularea actului atacat, în sensul arătat de recurentă.
Actele şi lucrările dosarului atestă, incontestabil, că d-na C.B., judecător în cadrul Tribunalului Bucureşti s-a înscris la data de 23 martie 2011 la concursul de promovare a judecătorilor şi procurorilor din 8 mai 2011, optând pentru promovare efectivă la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, specializarea drept penal.
La data de 3 martie 2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat organizarea concursului de promovare efectivă a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie, stabilit pentru data de 8 mai 2011, ocazie cu care s-a reţinut că la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală nu au fost scoase la concurs posturi de judecător (Anexa 2 la Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 92 din 3 martie 2011).
Înalta Curte apreciază că nu pot fi primite criticile recurentei vizând modalitatea în care atât comisia de organizare a concursului de promovare din data de 8 mai 2011 (Hotărârea nr. 17 din 12 aprilie 2011), secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (Hotărârea nr. 292 din 19 aprilie 2011) cât şi Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (Hotărârea nr. 236 din 28 aprilie 2011) au interpretat prevederile art. 43 şi 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, privind condiţiile ce se cer a fi îndeplinite de judecătorii şi procurorii ce doresc să participe la concursul de promovare.
Este adevărat, din perspectivă semantică, că între noţiunile de „promovare” şi respectiv de „participare” nu există identitate.
Nu mai puţin însă, într-o interpretare logico-juridică a textelor sus-arătate, este evident că intenţia legiuitorului a fost în sensul reglementării şi organizării concursurilor la nivel naţional, ca unică modalitate de promovare a judecătorilor şi procurorilor, prin participarea la astfel de concursuri, în limita posturilor vacante existente la tribunale şi curţi de apel, sau, după caz, la parchete.
Aşa fiind, împrejurarea că o astfel de cerinţă, a existenţei posturilor vacante, nu se mai regăseşte menţionată distinct în enumerarea criteriilor stipulate în art. 44 din Legea nr. 303/2004, nu poate conduce la concluzia că înscrierea în vederea participării la astfel de concursuri de promovare, cu opţiunea „promovării efective” se poate realiza chiar în condiţiile în care nu există, la momentul înscrierii, posturi vacante alocate la instanţa, respectiv parchetul pentru care se optează prin înscrierea la concurs.
Toate elementele de fapt enumerate de recurentă, în sensul justificării opţiunii sale de înscriere la un concurs de promovare chiar în lipsa posturilor vacante, alocate la instanţa, secţia şi specializarea pentru care a optat judecătorul, apar ca lipsite de relevanţă din perspectiva conţinutului şi sensului textelor legale sus-enunţate.
Mai mult, prevederile legale arătate, sunt reluate şi în art. 1, art. 6 alin. (1) şi (2), art. 4 alin. (2) şi (3) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621 din 21 septembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.
Nici invocarea de către recurentă a unei alte decizii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, cu nr. 1785 din 17 mai 2006, nu prezintă relevanţă în demonstrarea nelegalităţii Hotărârii Plenul Consiliului Superior al Magistraturii atacată pe calea prezentului recurs, cu atât mai mult cu cât, prin acea decizie de speţă instanţa s-a pronunţat asupra unei cereri de valorificare a unui rezultat obţinut la un concurs de promovare, organizat în anul 2003, sub incidenţa unei alte reglementări, ce nu mai este în vigoare, respectiv a Legii nr. 92/1992, republicată, şi a unui Ordin, cu nr. 2958/C din 10 decembrie 2011, emis de Ministrul Justiţiei.
Faţă de toate cele mai sus arătate, apreciind că hotărârea atacată nu este afectată de nici un viciu de nelegalitate, fiind adoptată cu respectarea şi aplicarea prevederilor legale incidente, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul de faţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de B.C. împotriva Hotărârii nr. 236 din 28 aprilie 2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 21 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2628/2011. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 3756/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
