ICCJ. Decizia nr. 3755/2011. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
R O M A N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3755/2011
Dosar nr. 9966/2/2009
Şedinţa publică de la 28 iunie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 4197 din 27 octombrie 2010 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva pârâtului C.N. şi a constatat calitatea de colaborator al Securităţii a acestuia.
Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut următoarele considerente:
Din analiza înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că pârâtul C.N. a fost recrutat la data de 27 iunie 1987, pentru „asigurarea supravegherii informative a persoanelor cuprinse în evidenţele de securitate în com. V., jud. Dolj, pentru completarea şi verificarea unor informaţii şi întreprinderea de măsuri operative", acesta semnând Angajament olograf, cu numele conspirativ de colaborator „H.".
Instanţa a constatat că în ceea ce-l priveşte pe pârât sunt întrunite cumulativ cerinţele prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, potrivit căruia prin noţiunea de colaborator al Securităţii se înţelege persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Astfel, Curtea a constatat că acesta a furnizat informaţii, note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care denunţa activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În concret, s-a reţinut că pârâtul a furnizat informaţii cu privire la persoane din localitatea în care îşi desfăşura activitatea de gestionar, după cum urmează:
„Sursa vă informează despre numitul F. A., fost legionar următoarele: (...) Din discuţiile purtate cu acesta am dedus că acesta este foarte bine pus la punct cu toate informaţiile din comună şi că acesta ar primi aceste informaţii şi de la alte persoane care îl vizitează pe la domiciliu. (...) Este profund nemulţumit de alimentele ce i se livrează de la magazinul alimentar, spunând căci acestea sunt foarte mici şi nu ajung pentru consumul propriu.";
„Cu privire la F.A. zis O.. Nu are pensie de stat, primeşte unele produse raţionalizate de la fondul de stat. în legătură cu cantitatea acestor produse este nemulţumit că nu îi ajung. L-am vizitat la domiciliu şi am constatat că are o bibliotecă personală cu multe cărţi de criminalistică, spionaj, ştiu că citeşte foarte mult şi că împrumută cărţi şi de la biblioteca comunală. întreţine relaţii şi este vizitat la domiciliu de către mai multe persoane printre care şi B. A. şi I-am văzut discutând şi cu medicul C.I. Ca fost boier al comunei, moşier (...) se mai bucură de influenţă mai ales în rândul persoanelor în vârstă.";
„în legătură cu B.A. din V., jud. Dolj. Este o persoană care veşnic îşi manifestă nemulţumirea cu privire la produsele alimentare ce le primeşte şi la lotul personal. Cu aceste nemulţumiri a făcut (deseori, deducţie) memorii şi declaraţii în baza cărora mai multe organe politice şi administrative au făcut cercetări şi au constatat că nu are dreptate în legătură cu cele pretinse,,, afirmaţiile lui cu privire la aceste nemulţumiri caută să arunce vina pe condiţiile sociale economice şi politice prezente, exprimându-se:”din cauza ăstora nu avem sau datorită ăstora este creată situaţia neajunsurilor materiale”. Este deseori văzut în centrul comunei, discutând asemenea probleme cu mai multe persoane. Am constatat că este în relaţii mai apropiate cu F.H., zis O., pe care îl vizitează la domiciliu, care a fost moşier şi care, la rândul lui, manifestă asemenea nemulţumiri"; „Din discuţiile purtate cu B.A., acesta comentează ştirile străine din presa locală fiind nemulţumit şi spunând că nu este real cele scrise în presă faţă de ce se întâmplă în ţările străine, spunând că el a auzit altceva la radio".
Curtea a apreciat că aceste comentarii privesc lipsa sau insuficienţa alimentelor, cu atât mai mult cu care sunt făcute „în centrul comunei" sau în memorii la adresa organelor de conducere comuniste, precum şi ascultarea şi colportarea ştirilor de la radio care ar ridica semne de întrebare asupra veridicităţii ştirilor din presa locală, toate aceste relatări reprezentând atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
De asemenea, instanţa a reţinut că pârâtul a relatat date de valoare pentru Securitate, fapt confirmat de aprecierile ofiţerilor: „în relaţiile de colaborare cu organele noastre manifestă interes pentru îndeplinirea sarcinilor primite, disciplină, corectitudine şi ataşament. Informatorul are reale posibilităţi de informare pe lângă elementele care este dirijat cu sarcini informative, cât şi o bună experienţă în culegerea şi transmiterea informaţiilor. Posedă calităţi personale ca discernământ, orientare, iniţiativă, fapt ce-i permite să realizeze în bune condiţii sarcinile primite. De asemenea, până în prezent nu este deconspirat”.
Curtea a constatat, de asemenea, că, în cauză, este îndeplinită şi condiţia privind scopul furnizării acestor informaţii, respectiv să vizeze îngrădirea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului.
Astfel că instanţa a apreciat că nu se poate reţine interpretarea invocată de către pârât în cadrul întâmpinării, cu privire la inexistenţa unor vătămări ale persoanelor cu privire la care acesta a furnizat informaţii, ci faptul că prin informaţiile furnizate, a făcut posibilă suprimarea sau îngrădirea acestor drepturi.
Curtea nu a reţinut apărarea pârâtului în sensul că furnizarea unor informaţii de asemenea natură nu a fost făcută conştient, fiind evident că organele fostei securităţi, astfel cum rezultă şi actele dosarelor persoanelor vizate de aceste informaţii, au propus şi trimiterea în judecată a acestora pentru activităţi potrivnice sistemului comunist.
De asemenea prima instanţă nu a reţinut nici susţinerea în sensul că aceste informaţii au fost obţinute de către organele de securitate în baza unei pretinse presiuni exercitată asupra pârâtului urmare a întocmirii unui dosar de cercetare penală a acestuia, având în vedere că pârâtul nu a dovedit conform art. 1169 C. civ. cele susţinute astfel încât să poată fi întrunit cazul de excludere prevăzut de art. 2 lit. b) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008, modificată şi republicată ulterior.
Dimpotrivă, Curtea a constatat că pârâtul şi-a exprimat acordul în sensul colaborării, în faţa organelor de securitate având în vedere şi funcţia ocupată în acea perioadă(gestionar), care îi permitea să aibă contacte cu diferite persoane şi să afle informaţii de natura acelora menţionate anterior, informaţii care au vizat îngrădirea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului astfel cum acestea sunt prevăzute în disp. art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice; dreptul la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs, pârâtul C.N. - criticând sentinţa pentru netemeinicie şi nelegalitate pentru următoarele motive:
- Nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 atât în privinţa informaţiilor furnizate cât şi în ceea ce priveşte îngrădirea dreptului şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Se arată de recurent în ceea ce priveşte „furnizarea de informaţii prin care se denunţau activităţile potrivnice regimului totalitar comunist - cele două note informative reţinute de instanţa de fond nu pot fi considerate un denunţ deoarece însuşi organul de securitate le considera nesemnificative, faptul că raţiile de alimente erau mici era o chestiune de notorietate, faptul că F.H. era pus la punct cu toate informaţiile din comună se explică prin aceea că era o persoană în vârstă, într-o comunitate mică iar o persoană informată nu poate fi considerată potrivnică unui regim.
La fel, arată recurentul că deţinerea unei biblioteci personale de beletristică şi lecturarea cărţilor nu poate fi o atitudine potrivnică regimului indiferent care este acesta, exprimarea unei nemulţumiri referitoare la cantitatea de alimente nu reprezintă o activitate ostilă şi nu este denatură a expune persoana la sancţiuni.
Ultima notă reţinută de instanţa de fond referitoare la B.A. - nu reprezintă un denunţ având în vedere că nemulţumirile exprimate cu privire la raţia de alimente şi la problemele cu lotul, au făcut obiectul unor memorii adresate organelor de partid şi de stat care au făcut verificări.
O opinie cu privire la un articol din presa locală nu poate fi interpretată ca o atitudine potrivnică regimului.
- În ceea ce priveşte al doilea aspect - informaţiile furnizate au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului - condiţia nu este îndeplinită întrucât:
- natura informaţiilor nu a putut conduce la încălcarea acestor drepturi, nefiind activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist - în mod eronat, instanţa de fond a considerat că deşi nu au existat vătămări ale persoanelor vizate de notele informative, s-a făcut posibilă suprimarea sau îngrădirea drepturilor fundamentale.
- nu s-a adus atingere onoarei sau reputaţiei persoanelor vizate în informări
- aspectele menţionate au făcut obiectul unei petiţii adresate organelor de partid şi de stat şi nu au urmărit să expună pe cei vizaţi unor persecutări sau îngrădiri de drepturi.
- cu privire la recrutarea pârâtului - pârâtul fiind gestionar la Cooperativa de consum, a fost cercetat şi ameninţat de mai multe ori.
Se arată că deşi a acceptat colaborarea, informaţiile oferite erau banale, vizând aspecte cunoscute de întreaga comunitate, iar notele informative reprezintă o încercare de a nu „deranja” organele de securitate de a se conforma solicitărilor acestora fără a prejudicia persoanele vizate de informări.
Analizând cererea de recurs, normele legale incidente, prevederile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru considerentele următoare:
- Nu este întemeiat motivul de recurs privind neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.
Astfel, instanţa de fond a apreciat în mod corect că informaţiile furnizate de recurentul-pârât - privind nemulţumirile legate de lipsa sau insuficienţa alimentelor, făcând în plus şi obiectul unor sesizări şi memorii la adresa organelor de partid, ascultarea ştirilor de radio şi semnele de întrebare privind autenticitatea acestora sunt informaţii care privesc activităţi, ostile societăţii comuniste care nu era deschisă la dialog social, oricine critica era privit ca un nemulţumit din motive ostile societăţii comuniste.
Nu se pot considera informaţii nesemnificative, din moment ce organele de securitate le considerau utile în munca de securitate iar pârâtul-recurent considerat că a desfăşurat o activitate bună, fiind dirijat cu sarcini operative şi fiind considerat cu reale posibilităţi de informare.
De asemenea informaţia privind deţinerea unei biblioteci de către o persoană, nu poate fi privită ca o informaţie inofensivă întrucât era cunoscută politica partidului de limitare şi de evitare a oricăror informaţii, idei provenind din cărţi, reviste, ziare, radio - care ar putea induce idei şi comportamente îndrăzneţe celor care luau cunoştinţă de ele, care puteau deveni riscante pentru regimul de putere politică de atunci.
Referitor la îngrădirea şi încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale prin informaţiile furnizate , se reţine că textul de lege nu arată expres că acestea să ducă direct la o încălcare ci doar prezumă posibilitatea de a duce la îngrădiri şi încălcări de drepturi fundamentale.
În primul rând, Înalta Curte constată că informaţiile furnizate privind nemulţumirile din comună, despre staţia de alimentare, despre probleme cu lotul, deţinerea unei biblioteci - sunt de natură să ducă la consecinţele arătate de art. 2 lit. b) şi în al doilea rând, aşa cum s-a arătat mai sus, nu are importanţă dacă persoanele vizate au suferit atunci încălcări ale drepturilor reţinute corect de instanţa de fond - (dreptul la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor) deşi recurentul însuşi arată în acest context că au avut loc verificări.
De asemenea nu are relevanţă faptul că, la un moment dat organele de securitate au ajuns la concluzia că recurentul poate fi trecut la categoria P.S., întrucât notele informative furnizate până la acel moment (1987 - 1989) conturează colaborarea recurentului cu agenţii de Securitate în conformitate cu prevederile art. 2 lit. B) din O.U.G. nr. 24/2008.
- Nici argumentele privind recrutarea sa în calitate de gestionar şi nici colaborarea sa cu titlu de „a nu deranja organele de securitate, nu pot fi primite, nefiind decât justificări nerelevante.
Faţă de cele arătate mai sus, constatând că instanţa de fond a pronunţat o sentinţă legală şi temeinică, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de C.N. împotriva sentinţei nr. 4197 din 27 octombrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4672/2011. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 4674/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
