ICCJ. Decizia nr. 4672/2011. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4672/2011
Dosar nr. 6256/2/2009
Şedinţa publică de la 12 octombrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 7 iulie 2009, reclamanta J.S. a chemat în judecată Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Spitalul Clinic C.F.W., solicitând anularea ordinului din 8 mai 2009, precum şi obligarea pârâţilor la plata drepturilor băneşti cuvenite.
În motivarea cererii, reclamanta a învederat nelegalitatea actului administrativ prin care a fost eliberată din funcţia de manager al Spitalului Clinic C.F.W., ordinul fiind nemotivat, iar raportul de verificare la care se face referire nefiind comunicat şi de altfel, neconţinând vreo măsură propusă ori vreo sancţiune faţă de anumite persoane responsabile.
Prin sentinţa civilă nr. 2548 din 26 mai 2010 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi a respins acţiunea ca nefondată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că motivul revocării reclamatei din funcţia de manager de spital, pe care o ocupa potrivit contractului de management din 16 iulie 2008 l-a constituit constatarea unor abateri de la legislaţia în vigoare, atât cu privire la managementul economico-financiar, cel al resurselor umane, cât şi cel administrativ, consemnate în raportul privind verificările efectuate la unităţile sanitare din reţeaua ministerului pârât din 5 mai 2009.
Instanţa de fond a reţinut ca fiind reale susţinerile echipei de control referitoare la nerespectarea prevederilor legale şi în alte domenii, respectiv al utilizării aparaturii medicale din dotarea spitalului şi al activităţii de expertizare a capacităţii de muncă pentru personalul din transporturi cu funcţii ce concură la siguranţa circulaţiei şi navigaţiei.
S-a concluzionat ca fiind reale abaterile de la legislaţie imputate reclamantei, justificându-se încetarea contractului de management în temeiul art. 1833 lit. l) din Legea nr. 95/2006.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta J.S., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând prevederile art. 304 pct. 7, pct. 8 şi pct. 9 C. proc. civ.
Astfel, reclamanta a învederat că temeiul juridic al eliberării din funcţia de manager, astfel cum a fost reţinut de instanţa de fond, este străin de natura pricinii, motivarea sentinţei este contradictorie, iar instanţa a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii.
Reclamata a criticat hotărârea cu privire la constatările privind temeinicia abaterilor de la legislaţie, referindu-se la obligaţia de constituire a fondului de dezvoltare a spitalului, la funcţionarea unor cabinete de consultaţii neaprobate, la deconturile de cheltuieli eliberate pacienţilor precum şi la planul anual de achiziţii publice, la contractele de închiriere încheiate, la utilizarea aparaturii medicale din dotarea spitalului şi la aspecte vizând examinarea medicală şi psihologică a personalului din transporturi.
În concret, reclamanta a arătat că prin returnarea sumei de 9 miliarde ROL a putut fi achiziţionată aparatură medicală de înaltă performanţă, iar sumele rezultate din închirieri şi din alte surse au fost folosite pentru achitarea datoriilor spitalului.
Cu privire la cabinetele de consultaţii care nu se regăsesc în structura organizatorică aprobată, s-a învederat că trei dintre ele sunt ale şefilor de secţie şi funcţionează conform destinaţiei.
Reclamanta a susţinut în cererea de recurs că nu-i sunt imputabile formularele de decont defecte şi că au fost respectate prevederile legale referitoare la componenţa comisiei privind siguranţa circulaţiei şi respectiv, întocmirea planului de achiziţii publice.
Referitor la secţia ATI a spitalului s-a precizat că s-au întreprins toate măsurile pentru consolidarea statutului de secţie clinică, postul de asistent universitar ATI fiind scos la concurs la 5 martie 2009.
Cât priveşte contractele de închiriere pentru cabinetele de stomatologie din cadrul Policlinicii W., s-a menţionat că acestea au fost dotate şi modernizate de medicii chiriaşi, iar referitor la achiziţionarea aparatului de radiografie dentară panoramică, reclamanta a arătat că au fost respectate prevederile O.U.G. nr. 34/2006.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de motivele dosarului, în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins.
Astfel, apărările formulate de reclamantă au fost analizate de instanţa de fond, care le-a înlăturat în mod întemeiat, reţinând temeinicia abaterilor de la legislaţia în materie, ce justifică eliberarea din funcţia de manager al spitalului, potrivit art. 1833lit. l) din Legea nr. 95/2006.
Acest temei juridic este invocat în ordinul atacat, care face trimitere la prevederile capitolului XII lit. l) din contractul de management încheiat între minister şi reclamantă, potrivit cărora contractul încetează în cazul constatării unor abateri de la legislaţia în vigoare, de către organele de control şi instituţiile abilitate, în condiţiile legii.
Situaţia de fapt a fost corect reţinută de instanţa de fond, care a stabilit că, în mare parte, constatările din procesul-verbal de control din perioada 9 aprilie 2009-16 aprilie 2009, sunt reale, consemnând încălcări ale legislaţiei în vigoare.
O astfel de imputare este cea referitoare la neîndeplinirea obligaţiei de constituire a fondului de dezvoltare a spitalului prin nefolosirea sumelor primite de spital cu titlu de chirie. În egală măsură, reclamanta, în calitatea sa de manager, nu a respectat metodologia de închiriere a spaţiilor, prevăzută în Ordinul nr. 1802/2003.
O altă abatere de la legislaţia corect reţinută este cea a funcţionării la parterul spitalului a unor cabinete de consultaţii care nu se regăsesc în structura organizatorică aprobată.
De asemenea, rezultă din actele dosarului, situaţie necontestată de reclamantă, că nu au fost respectate în totalitate prevederile legale referitoare la introducerea decontului de cheltuieli ce se eliberează pacientului pentru serviciile medicale primite.
Referitor la respectarea procedurii privind achiziţiile publice, potrivit O.U.G. nr. 34/2006, instanţa a constatat în mod întemeiat că planul anual de achiziţii publice nu a fost avizat de Consiliul Consultativ, iar achiziţionarea aparatului pentru radiografii dentare panoramice nu apărea necesară, nefiind prevăzute cabinete de stomatologie în structura organizatorică a spitalului.
Alte imputări aduse managementului asigurat de reclamantă corect stabilite, privesc întârzierea organizării concursului pentru postul de asistent universitar ATI şi respectiv, nerespectarea prevederilor privind componenţa comisiei teritoriale de siguranţa circulaţiei şi respectiv, numărul de examinări zilnice medicale şi psihologice ale personalului din transporturi, cu responsabilităţi în domeniu.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de J.S. împotriva sentinţei nr. 2548 din 26 mai 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 12 octombrie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 3753/2011. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 3755/2011. Contencios. Constatarea calităţii... → |
---|