ICCJ. Decizia nr. 4644/2011. Contencios. Cetăţenie. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4644/2011
Dosar nr. 2185/2/2010
Şedinţa publică de la 11 octombrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată, reclamantul B.A., a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei (Direcţia cetăţenie), şi Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei, prin Comisia pentru cetăţenie, să soluţioneze cererea acestuia de redobândire a cetăţeniei romane în termenul legal de 5 luni de la înregistrare, obligarea Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru cetăţenie să emită ordinele de acordare a cetăţeniei romane, în vederea comunicării într-un termen ce nu va depăşi 30 de zile de la avizarea dosarelor de către Comisia pentru cetăţenie, precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamantul a învederat faptul că în martie 2010 a depus cererea de redobândire a cetăţeniei române la Direcţia Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei formându-se Dosarul nr. 6486/2010 petent, B.A.
La data de 3 februarie 2010 a solicitat informaţii cu privire la termenul stabilit la Comisia pentru cetăţenie [potrivit art. 14 alin. (2) din Legea nr. 21/1991] şi dacă este necesară completarea acestora, ocazie cu care a aflat că nu a fost stabilită data la care Comisia pentru cetăţenie urmează să analizeze dosarul reclamantului
Având în vedere şi dispoziţiile Legii nr. 21/1991 a cetăţeniei române, a solicitat admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată deoarece Legea nr. 21/1991, stabileşte un termen de 5 luni de soluţionare a cererilor de către Comisia pentru cetăţenie şi înaintarea de îndată în vederea emiterii ordinului de acordare a cetăţeniei române, apreciind că prezenta cauză poate rămâne fără obiect numai atunci când ordinul sus-menţionat a fost emis şi comunicat.
Pârâtul Ministerul Justiţiei a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii formulată împotriva acestuia ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a formulat de asemenea întâmpinare, solicitând respingerea cererii pe cale excepţie ca fiind prematur introdusă, iar, în subsidiar, pe fondul cauzei ca fiind neîntemeiată.
Prin sentinţa civilă nr. 100 din 12 ianuarie 2011 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Justiţiei şi a respins acţiunea formulată de în contradictoriu cu acesta pentru lipsa calităţii procesuale pasive, a respins excepţia prematurităţii ca neîntemeiată, a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul B.A., în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, a obligat pârâţii Autoritatea Naţionala pentru Cetăţenie şi Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie să soluţioneze cererea de redobândire a cetăţeniei române şi să emită ordin în acest sens, în vederea comunicării şi a respins ca prematur formulată acţiunea privind acordarea cetăţeniei române.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. h) şi lit. i), precum şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, republicată, astfel încă s-a constatat că nici la data pronunţării hotărâri cererea formulată de către reclamant nu a primit o soluţionare conform procedurii menţionată anterior, fiind irelevant numărul mare de dosare având acelaşi obiect cu care se confruntă autorităţile pârâte, faptul că s-ar fi constatat lipsa de la dosar a unor relaţii de la alte autorităţi sau petenţi, având în vedere că aceste susţineri nu au fost dovedite de către pârâta Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie.
Totodată a fost respinsă excepţia prematurităţii invocată de către pârâta Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, avându-se în vedere faptul că a fost depăşit termenul de 5 luni pentru soluţionarea cererii formulată de către reclamant, fără a se pronunţa asupra acesteia, astfel încât orice susţinere în sensul prematurităţii a fost înlăturată.
A fost respins ca prematur formulat capătul de cerere vizând emiterea unui ordin de acordare a cetăţeniei având în vedere stadiul procedurii şi posibilitatea reclamantului ca în ipoteza în care va fi emis un ordin de respingere acesta să îşi exercite dreptul de a ataca acest act administrativ la instanţa competentă, nefiind admisibilă analizarea îndeplinirii de către reclamant în acest moment procesual a condiţiilor prevăzute de Legea nr. 21/1991, republicată pentru recunoaşterea calităţii de cetăţean român al acestuia.
Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiţiei, instanţa de fond a reţinut că pretenţiile reclamantului şi faţă de procedura de soluţionare a cererilor privind acordarea, redobândirea, renunţarea şi retragerea cetăţeniei române, aşa cum a fost stabilită prin Legea nr. 21/1991 a cetăţeniei române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Justiţiei nu poate avea nici o răspundere, atribuţiile şi răspunderea privind soluţionarea cererilor privind acordarea, redobândirea, renunţarea sau retragerea cetăţeniei române revenind Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
Totodată, lipsa calităţii procesuale pasive a Ministerului Justiţiei rezultă cu claritate şi din dispoziţiile art. 9 din O.U.G. nr. 5/2010, care stabileşte atribuţiile preşedintelui autorităţii.
Lipsa calităţii procesuale pasive a Ministerului Justiţiei se desprinde fără echivoc şi din dispoziţiile art. 14 al O.U.G. nr. 5/2010, care modifică Legea nr. 21/1991.
Împotriva hotărârii instanţei de fond pârâta Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Ulterior, la data de 10 octombrie 2011, recurenta Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a depus la dosar Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie nr. 276/P/2011 şi extras din lista la anexa nr. 1 din care rezultă că a fost aprobată cererea reclamantului-reclamant de redobândire a cetăţeniei.
Înainte de a analiza motivele de recurs invocate, în cauză, având în vedere înscrisurile depuse în faţa instanţei de recurs, Înalta Curte va respinge recursul de faţă ca fiind lipsit de interes.
Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate:
Deşi, C. proc. civ. nu defineşte această condiţie de exerciţiu a acţiunii, în doctrină s-a arătat că prin interes se înţelege folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea civilă.
Pornind de la aceste premise teoretice, rezultă că interesul, definit ca folosul practic pe care partea îl poate obţine prin promovarea acţiunii civile, trebuie să se reflecte într-un avantaj material sau juridic în patrimoniul sau persoana reclamantului.
Alături de afirmarea unui drept, capacitatea procesuală şi calitatea procesuală, una dintre condiţiile cumulative de exerciţiu ale acţiunii civile este existenţa unui interes în promovarea cererii de chemare în judecată.
Activitatea judiciară nu poate fi iniţiată şi întreţinută fără justificarea unui interes legitim încălcat.
Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral pe care îl urmăreşte cel ce investeşte o instanţă de judecată cu o cerere, acesta trebuind a fi legitim, personal, născut şi actual.
Literatura de specialitate şi practica judiciară au stabilit că interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, trebuind să fie îndeplinit nu doar cu prilejul promovării acţiunii ci şi pe tot parcursul soluţionării unei cauze.
Or, în cauză, recurenta a depus ordinul prin care a fost aprobată cererea reclamantului de redobândire a cetăţeniei române.
Prin urmare, Înalta Curte constată că recursul este lipsit de interes.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca fiind lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie împotriva sentinţei civile nr. 100 din 12 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 11 octombrie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 3540/2011. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 3541/2011. Contencios. Anulare act... → |
---|