ICCJ. Decizia nr. 4733/2011. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4733/2011
Dosar nr. 1559/86/2011
Şedinţa publică de la 14 octombrie 2011
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul excepţiei de nelegalitate şi procedura derulată în faţa primei instanţe
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii S.A., I.B., C.M., C.O., N.D.R. şi N.V. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Suceava, anularea în parte a deciziei din 20 decembrie 2010 a preşedintelui Curţii de Apel Suceava, în ceea ce priveşte data promovării lor în funcţiile publice superioare şi obligarea pârâtei la emiterea deciziei de promovare începând cu data de 15 iulie 2010.
Reclamanţii au invocat excepţia de nelegalitate a ordinului din 8 decembrie 2010 emis de Ministerul Justiţiei, susţinând că acest ordin, care a stat la baza emiterii deciziei contestate, a fost emis cu încălcarea prevederilor art. 128 alin. (2) din H.G. nr. 611/2008, care stabileşte un termen imperativ pentru emiterea actului de numire în funcţia publică superioară, respectiv de 15 zile de la data primirii avizului solicitat în condiţiile alin. (1), iar în cauză, avizul a fost înregistrat la instituţia pârâtă la data de 30 iunie 2010, actul de numire fiind emis la data de 8 decembrie 2010.
Instituţia pârâtă a formulat o cerere de introducere în cauză a Ministerului Justiţiei, justificată de răspunsul acestuia la solicitarea sa de rectificare a art. 1 din Ordinul nr. 2870/C/2010, articol ce viza modificarea statelor de funcţii şi personal ale Curţii de Apel Suceava, Tribunalului Suceava şi Tribunalului Botoşani, începând cu data emiterii lui, respectiv 8 decembrie 2010.
Prin răspunsul formulat, Ministerul Justiţiei a susţinut faptul că data emiterii ordinului a fost corect stabilită, având în vedere dispoziţiile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judecătorească, republicată, din interpretarea cărora rezultă că, în lipsa stabilirii prin lege a unui interval de timp pentru emiterea ordinului Ministrului Justiţiei şi faţă de situaţia că avizul conform nu produce efecte juridice prin el însuşi, ci numai împreună cu actul administrativ, ordinul este legal emis.
Prin sentinţa nr. 242 din 23 iunie 2011, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia invocată de reclamanţii S.A., I.B., C.M., C.O., N.D.R. şi N.V. şi a constatat nelegalitatea Ordinului ministrului justiţiei nr. 2870/C/2010, art. 1.
2. Considerentele reţinute de prima instanţă în motivarea soluţiei sale
Instanţa de fond a excepţiei de nelegalitate a reţinut situaţia de fapt potrivit căreia reclamanţii, care ocupau funcţii publice de execuţie la Curtea de Apel Suceava şi respectiv Tribunalul Suceava, au participat la examenul de promovare în grad profesional pentru funcţiile publice rezervate promovării prin planul de ocupare a funcţiilor publice din anul 2010, în perioada 3-5 iunie 2010, fiind declaraţi admişi.
Curtea a constatat că avizul A.N.F.P. în vederea transformării unui număr de 8 posturi (printre care şi cele ale reclamanţilor), corespunzător gradaţiilor profesionale obţinute în urma promovării, a fost acordat din 28 iunie 2010 şi înregistrat la Curtea de Apel Suceava la data de 30 iunie 2010, iar prin Ordinul nr. 2870/C/2010, Ministerul Justiţiei a stabilit la art. 1 că, începând cu data emiterii ordinului, se modifică statele de funcţii şi de personal ale Curţii de Apel Suceava, Tribunalului Suceava şi Tribunalului Botoşani.
Examinând prevederile art. 128 alin. (2) din H.G. nr. 611/2008 şi raportându-le la împrejurarea potrivit căreia, în cauză, avizul a fost înregistrat la instituţia pârâtă la data de 30 iunie 2010, prima instanţă a reţinut că art. 1 al Ordinului nr. 2870/C/2010 este nelegal.
3. Recursurile declarate de Curtea de Apel Suceava şi de Ministerul Justiţiei.
Împotriva acestei sentinţe au formulat recurs, în termenul legal, pârâta Curtea de Apel Suceava şi intervenientul Ministerul Justiţiei, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurenţii au susţinut, în esenţă, că hotărârea atacată face abstracţie de prevederile art. 64 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 şi art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004.
Potrivit acestor texte normative pentru transformarea postului ocupat de funcţionarul public este necesar atât avizul A.N.F.P. cât şi avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii pentru statele de funcţii şi personal, aviz care s-a acordat prin hotărârea nr. 984 din 11 noiembrie 2010. În condiţiile în care nicio dispoziţie legală nu stabileşte un termen pentru emiterea avizelor necesare în vederea transformării posturilor, iar ministrul justiţiei nu are temei legal pentru emiterea acestor ordine înainte de data avizelor prevăzute de lege, rezultă, în opinia recurenţilor, că excepţia de nelegalitate este nefondată.
4. Apărările intimaţilor
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 13 octombrie 2011 intimaţii au solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, însuşindu-şi considerentele primei instanţe.
Cu referire la motivele de recurs, intimaţii au susţinut că toate operaţiunile administrative prealabile numirii, inclusiv modificarea statelor de funcţii şi de personal prin transformarea posturilor lor corespunzător gradelor profesionale obţinute în urma examenului de promovare, trebuiau îndeplinite în interiorul termenului imperativ de 15 zile prevăzut de art. 128 alin. (2) din H.G. nr. 611/2008. Chiar dacă avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii s-a obţinut la o dată ulterioară, modificarea posturilor trebuia dispusă cu respectarea termenului arătat, adică cu data de 15 iulie 2010.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulat de recurenţi, a apărărilor cuprinse în întâmpinare, cât şi sub toate aspectele, în temeiul art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursurile sunt fondate pentru argumentele expuse în continuare.
Argumente de fapt şi de drept relevante
Obiectul excepţiei de nelegalitate invocate de intimaţii-reclamanţi vizează Ordinul ministrului justiţiei nr. 2870/C/2010 prin care, potrivit art. 1: „Începând cu data prezentului ordin, se modifică statele de funcţii şi de personal ale Curţii de Apel Suceava, Tribunalului Suceava şi Tribunalului Botoşani potrivit Anexei la prezentul ordin”.
Autorii excepţiei au susţinut neconformitatea actului administrativ cu prevederile art. 128 alin. (2) din H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, potrivit cărora instituţia publică în cadrul căreia este numit funcţionarul public ce a promovat concursul sau examenul, va emite actul administrativ de numire în funcţia publică superioară, în termen de 15 zile de la data primirii avizului A.N.F.P., termen depăşit în cauză.
Acest punct de vedere însuşit de prima instanţă nu este împărtăşit de instanţa de recurs.
Intimaţii-reclamanţi S.A., I.B., C.M., C.O., N.D.R. şi N.V. sunt funcţionari publici, ei ocupând diverse funcţii publice de execuţie în cadrul Curţii de Apel Suceava şi Tribunalului Suceava.
Potrivit dispoziţiilor art. 64 alin. (2) teza I din Legea nr. 188/1999 „Promovarea în funcţia publică de execuţie în gradul profesional imediat superior celui deţinut de funcţionarul public se face prin concurs sau examen, organizat semestrial de către autorităţile şi instituţiile publice, prin transformarea postului ocupat de funcţionarul public ca urmare a promovării concursului sau examenului”.
În cazul intimaţilor, funcţionari publici angajaţi ai instanţelor de judecată, care au fost declaraţi admişi la examenul de promovare organizat în perioada 3-5 iunie 2010, pe avizul A.N.F.P. menţionat anterior, mai era necesar şi avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii prevăzut de art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Acest text legal dispune că:
„Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei”.
Prin urmare, este corectă critica recurenţilor în sensul că ministrul justiţiei nu avea temei legal pentru emiterea ordinului în lipsa avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii care este „obligatoriu” potrivit art. 32 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
În acest context legal nu poate fi primită susţinerea intimaţilor că dispoziţiile cuprinse în art. 128 alin. (2) din H.G. nr. 611/2008 trebuie să prevaleze, pentru că această interpretare ar face inutilă existenţa celorlalte reglementări citate, lipsindu-le de efecte.
De asemenea, nici opinia potrivit căreia întreaga procedură ulterioară avizului A.N.F.P. ar trebui să se deruleze în 15 zile nu are consistenţă, câtă vreme legea nu stabileşte un termen în interiorul căruia Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să emită avizul conform. În orice caz, avizul conform acordat prin hotărârea Consiliul Superior al Magistraturii nr. 984/2010 respectă termenul rezonabil în interiorul căruia, potrivit jurisprudenţei C.E.D.O., trebuie să se deruleze procedurile administrative, prealabile celor judiciare.
În fine, Înalta Curte nu poate gira nici teza potrivit căreia indiferent de data avizului conform, ordinul ministrului justiţiei trebuia să prevadă ca dată de modificare a statelor de funcţii o dată anterioară, potrivit art. 128 alin. (2) din H.G. nr. 611/2008, întrucât această interpretare ignoră faptul că, în lipsa unei dispoziţii exprese cuprinse în avizul conform, actul administrativ emis în baza acestuia nu poate să îi exceadă, aplicându-se retroactiv.
Conchizând, Înalta Curte reţine că actul administrativ examinat în cadrul procedurii reglementate de art. 4 din Legea nr. 554/2004, este emis în limitele şi pe baza reglementărilor superioare indicate în preambulul său şi analizate în precedent, fiind respectate principiul ierarhiei şi forţei juridice a actelor normative, consacrat în art. 1 alin. (5) din Constituţie şi art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 312 alin. (1) raportat la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se vor admite recursurile, cu consecinţa modificării sentinţei în sensul respingerii excepţiei de nelegalitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de Curtea de Apel Suceava şi de Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei nr. 242 din 23 iunie 2011 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge excepţia de nelegalitate ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 14 octombrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3759/2011. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3761/2011. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
