ICCJ. Decizia nr. 4759/2011. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4759/2011
Dosar nr. 791/39/2010
Şedinţa publică de la 18 octombrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, reclamantul D.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.N.P., anularea deciziei din 28 iulie 2010 a Directorului General al A.N.P.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin decizia din 28 iulie 2010 a directorului general al A.N.P., care i-a fost comunicată la data de 31 iulie 2010, a fost detaşat pentru o perioada de 6 luni pentru a exercita atribuţiile funcţiei de consilier juridic la nivelul Penitenciarului G., judeţul Cluj, fără a fi încunoştinţat anterior cu privire la acest demers.
Reclamantul a criticat măsura astfel dispusă, invocând atât faptul că aceasta ar fi fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 2854/C/2004 şi ale procedurii din Manualul Procedurii aprobat la nivelul A.N.P., cât şi aspecte legate de netemeinicia acesteia în contextul situaţiei sale personale şi a volumului de activitate a celor două penitenciare.
În cauză a formulat cerere de intervenţie accesorie Sindicatul Naţional al Lucrătorilor din Penitenciare, Grupa sindicală Botoşani, solicitând, pe fond, admiterea cererii reclamantului în sensul anulării deciziei de detaşare contestate, ca fiind nelegală şi netemeinică.
Prin sentinţa civilă nr. 249 din data de 22 noiembrie 2010, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea formulată de către reclamantul D.I. şi, în consecinţă, a anulat decizia din 28 iulie 2010 a Directorului General al A.N.P., admiţând şi cererea de intervenţie formulată de către Sindicatul Naţional al Lucrătorilor din Penitenciare, Grupa sindicală B.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond, examinând actul contestat prin prisma dispoziţiilor art. 55 alin. (1) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din A.N.P. şi ale procedurii „Detaşarea funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor”, aprobată prin decizia din 4 iulie 2008 a A.N.P., a apreciat că în cauză nu s-a făcut dovada că a fost parcursă etapa iniţierii procedurii de detaşare, prevăzută de procedura sus-menţionată.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâta A.N.P., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului formulat, recurentul-pârât a susţinut în esenţă că în mod eronat instanţa de fond a anulat decizia atacată, întrucât anterior pronunţării, la data de 1 noiembrie 2010, a fost comunicat instanţei că decizia directorului general din 2010 a fost revocată prin decizia din 29 octombrie 2010 solicitând respingerea cererii de chemare în judecată, ca rămasă fără obiect.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 3041 şi art. 312 C. proc. civ. solicitând admiterea recursului formulat şi modificarea sentinţei atacate în sensul respingerii acţiunii formulate ca rămasă fără obiect.
Analizând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate, a dispoziţiilor legale incidente în cauză cât şi în temeiul dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul formulat în cauză este fondat şi urmează a fi admis, având în vedere următoarele considerente:
Obiectul cererii de chemare în judecată formulată de intimatul-reclamant l-a constituit decizia din 28 iulie 2010 emisă de Directorul General al A.N.P., prin care acesta a fost detaşat pentru o perioadă de 6 luni, pentru a exercita atribuţiile funcţiei de consilier juridic la nivelul Penitenciarului G., judeţul Cluj.
Instanţa de fond a procedat la examinarea legalităţii deciziei contestate în raport de prevederile legale incidente în cauză, reţinând încălcarea prevederilor procedurii din manualul de proceduri al sistemului penitenciar aprobat prin decizia din 4 iulie 2008, în sensul că nu a fost parcursă etapa iniţierii procedurii.
Anterior pronunţării acestei sentinţe, recurenta A.N.P. a comunicat instanţei, prin adresa din 1 noiembrie 2010, înregistrată la data de 4 noiembrie 2010, faptul că decizia atacată de reclamant a fost revocată prin decizia din 29 octombrie2010.
Instanţa de control judiciar constată că în mod greşit instanţa de fond s-a pronunţat asupra legalităţii actului administrativ atacat, fără a analiza documentele depuse de către pârât, din care rezultă faptul că decizia de detaşare atacată a fost revocată şi în consecinţă cauza a rămas fără obiect.
Astfel fiind, reţinând incidenţa în cauză a motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) şi alin. (2) C. proc. civ., va admite recursul formulat şi va modifica sentinţa atacată în sensul că va respinge acţiunea formulată, ca rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de către A.N.P. împotriva sentinţei civile nr. 249 din data de 22 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea ca rămasă fără obiect.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 18 octombrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3268/2011. Contencios. Litigii Curtea de... | ICCJ. Decizia nr. 3269/2011. Contencios. Anulare decizie Uniunea... → |
|---|
