ICCJ. Decizia nr. 4783/2011. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4783/2011
Dosar nr. 3196/1/2011
Şedinţa publică de la 18 octombrie 2011
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 225 din 28 octombrie 2009, Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis, în parte, acţiunea formulată şi precizată de reclamantul S.N., în contradictoriu cu pârâtul Serviciul Român de Informaţii, şi a obligat această autoritate să întocmească documentaţia necesară propunerii de acordare reclamantului a gradului militar de general de brigadă şi să o înainteze Administraţiei Prezidenţiale.
Prin aceeaşi sentinţă au fost respinse excepţiile inadmisibilităţii şi prescripţiei dreptului la acţiune, invocate de autoritatea pârâtă.
Recursul declarat de către pârâtul Serviciul Român de Informaţii împotriva acestei sentinţe a fost admis de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin decizia nr. 5342 din 2 decembrie 2010, care, pe cale de consecinţă, a modificat sentinţa recurată în sensul respingerii acţiunii reclamantului S.N. ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de control judiciar a reţinut că nemulţumirea intimatului-reclamant e legată strict de ordinul Directorului Serviciului Român de Informaţii din 2 august 2007 prin care, ca urmare a împlinirii vârstei şi vechimii necesare acordării pensiei de serviciu, a fost trecut în rezervă, mai exact de neaplicarea în cazul său a prevederilor art. 66 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, ordinul fiind comunicat reclamantului în data de 2 august 2007.
Înalta Curte a apreciat, în esenţă, că intimatul-reclamant nu a făcut dovada parcurgerii procedurii prealabile privind ordinul contestat.
A mai arătat Curtea că, chiar în condiţiile în care memoriul adresat conducerii Serviciului Român de Informaţii la data de 11 decembrie 2007 ar putea fi asimilat unei plângeri prealabile în sensul legii, acesta a fost formulat cu depăşirea termenului de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ, fără a se putea stabili faptul că motive temeinice l-au împiedicat pe reclamant să ceară revocarea în tot sau în parte a acestuia.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire intimatul S.N.
În motivarea cererii, întemeiată pe dispoziţiile art. 322 alin. (2) şi alin. (5) C. proc. civ., revizuentul a susţinut că instanţa de recurs a reţinut în mod eronat inadmisibilitatea acţiunii, pe considerentul că nu ar fi fost îndeplinită procedura administrativă prealabilă în termenul de 30 de zile prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
În acest sens, revizuentul a învederat că în cauză erau aplicabile dispoziţiile art. 7 alin. (7) din acelaşi act normativ, plângerea prealabilă fiind formulată în interiorul termenului de 6 luni de la data emiterii actului, existând motive temeinice care justifică depăşirea termenului de 30 de zile.
Cererea de revizuire a fost respinsă ca tardiv formulată prin decizia civilă nr. 2058 din 6 aprilie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această soluţie, Înalta Curte a reţinut că motivarea cererii de revizuire a avut loc la data de 28 februarie 2011, cu depăşirea termenului legal de o lună de la pronunţare, în condiţiile în care existenţa cazului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5 C. proc. civ. nu a fost motivată şi nu se regăseşte.
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare revizuentul S.N., susţinând că soluţia de respingere a cererii de revizuire ca tardiv formulată este rezultatul unei erori materiale, în condiţiile în care cererea de revizuire a fost expediată prin poştă la data de 16 decembrie 2010, la data de 29 februarie 2011 fiind depuse motivele de revizuire, formulate, şi acestea, în termen, faţă de data comunicării deciziei contestate, şi anume 25 februarie 2011.
Prin decizia civilă nr. 3782 din 28 iunie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis contestaţia formulată de către S.N. împotriva deciziei civile nr. 2058 din data de 6 aprilie 2011 a aceleiaşi instanţe şi, în consecinţă, a anulat decizia atacată, dispunând judecarea cererii de revizuire formulată de către contestator împotriva deciziei civile nr. 5342 din 2 decembrie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte a constatat, în esenţă, existenţa unei erori materiale săvârşite de către instanţă, constând în neluarea în seamă a plicului conţinând cererea de revizuire şi prezentând data de 16 decembrie 2010, dată în raport de care cererea de revizuire apare ca formulată în termenul legal.
În cadrul dosarului având ca obiect cererea de revizuire formulată împotriva decizii nr. 5342 din 2 decembrie 2010 intimata-pârâtă Serviciul Român de Informaţii a formulat întâmpinare în care a invocat, în principal excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, în raport de dispoziţiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ. şi în subsidiar s-a solicitat respingerea cererii de revizuire ca nefondată pe motiv că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute art. 322 pct. 2 şi pct. 5 C. proc. civ.
La dosar revizuentul-reclamant a depus concluzii scrise în care solicită admiterea cererii de revizuire astfel cum a fost formulată apreciind că în raport de situaţia de fapt şi de actele depuse sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 322 pct. 2 şi pct. 5 C. proc. civ.
Asupra excepţiei inadmisibilităţii cererii de revizuire invocată de intimat, excepţie pusă în discuţia părţilor, în şedinţa publică din 18 octombrie 2011, Curtea în baza art. 137 alin. (1) C. proc. civ. o va respinge pentru următoarele considerente:
Conform art. 322 alin. (3) C. proc. civ. „revizuirea unei hotărârii rămase definitive de instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri”.
Prin decizia nr. 5342 din 2 decembrie 2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, care formează obiectul prezentei cereri de revizuire s-a admis recursul declarat de intimat şi s-a modificat sentinţa civilă nr. 225 din 28 octombrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în sensul că s-a respins acţiunea formulată de revizuentul-reclamant, ca inadmisibilă, pentru lipsa procedurii prealabile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
În susţinerea excepţiei inadmisibilităţii cererii de revizuire, excepţie invocată de intimat se arată că această hotărâre a instanţei de recurs nu „evocă fondul” în sensul dispoziţiilor art. 322 alin. (3) C. proc. civ., pe motiv că prin această hotărâre nu s-a soluţionat fondul cauzei ci s-a respins acţiunea ca inadmisibilă, pentru lipsa procedurii prealabile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Curtea apreciază că hotărârea instanţei de recurs poate forma obiectul cererii de revizuire deoarece prin decizia nr. 5342 din 2 decembrie 2010 instanţa de recurs s-a pronunţat asupra raporturilor juridice deduse judecăţii, ceea ce înseamnă ca s-a evocat fondul. În cauză excepţia admisă, de către instanţa de recurs a inadmisibilităţii acţiunii reprezintă o excepţie de fond şi nu de procedură, care a presupus verificarea situaţiei de fapt şi a raporturilor dintre părţi, Curtea apreciind că hotărârea instanţei de recurs evocă fondul şi pe cale de consecinţă poate forma obiectul unei cereri de revizuire.
În consecinţă, Curtea în baza art. 137 alin. (1) C. proc. civ. va respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire invocată de intimat.
Analizând cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 2 şi pct. 5 C. proc. civ., Curtea apreciază pentru următoarele considerente că în cauză nu sunt îndeplinite pe fond condiţiile prevăzute de lege.
În ceea ce priveşte motivele de revizuire prevăzute de art. 322 pct. 2 C. proc. civ. revizuentul invocă faptul că instanţa de recurs prin respingerea acţiunii ca inadmisibilă a dat mai mult decât s-a cerut respectiv există un „plus petita”, fiind încălcate de către instanţa de recurs, în opinia revizuentului dispoziţiile art. 7 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
Se arată că, pe situaţia de fapt, instanţa de recurs nu a ţinut cont de succesiunea evenimentelor şi de faptul că revizuentul a contestat ordinul de trecere în rezervă chiar la data de 2 august 2007 la citirea lui de către reprezentantul conducerii Serviciului Român de Informaţii în faţa efectivului unităţii şi ulterior la data de 8 august 2007 cu ocazia primirii în audienţă. Revizuentul arată că a contestat, în scris ordinul de trecere în rezervă la data de 11 decembrie 2007 la care a primit răspuns la data de 8 ianuarie 2008, iar acţiunea a formulat-o în termen la data de 8 aprilie 2008.
Revizuentul arată că instanţa de recurs în mod nelegal, în raport de dispoziţiile art. 7 alin. (7) din Legea nr. 554/2004 nu a reţinut existenţa unor „motive temeinice” justificate pentru care a formulat plângere prealabilă cu depăşirea termenului de 30 de zile de la comunicare prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
În raport de dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., revizuentul înţelege să depună acte, pe situaţia de fapt respectiv copia plângerii prealabile din 4 decembrie 2007, copia adreselor de răspuns la aceasta din ianuarie, martie şi iulie 2008, copia notelor de şedinţă depuse în Dosar nr. 492/44/2008 al Curţii de Apel Galaţi.
Curtea verificând susţinerile revizuentului apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 322 pct. 2 C. proc. civ. în sensul existenţei unui „plus petita” şi condiţiile prevăzute de art. 322 pct. 5 C. proc. civ. în sensul existenţei unor „înscrisuri noi doveditoare” de natură a infirma situaţia de fapt şi temeinicia soluţiei instanţei de recurs, care a apreciat ca inadmisibilă acţiunea revizuentului pentru lipsa procedurii prealabile în raport de dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Curtea apreciază că soluţia supusă revizuirii nu a fost dată cu încălcarea principiului disponibilităţii prevăzute de art. 129 alin. final C. proc. civ., în sensul pronunţării pe cereri care nu au făcut obiectul litigiului.
În cadrul controlului de legalitate, instanţa de recurs s-a pronunţat pe excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa de procedură prealabilă realizată cu depăşirea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, excepţie invocată de către autoritatea pârâtă, în dosarul de fond şi care a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. 225 din 28 octombrie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, sentinţa de fond care a format obiectul recursului soluţionat prin decizia contestată în prezenta cerere de recurs.
Mai mult greşita soluţionare a excepţiilor invocate de autoritatea pârâtă, inclusiv a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa procedurii prealabile a reprezentat motiv de recurs distinct întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi pct. 9 C. proc. civ., Dosar nr. 492/44/2008.
În consecinţă, Curtea nu poate reţine incidenţa dispoziţiilor art. 322 pct. 2 C. proc. civ., instanţa de recurs pronunţându-se exclusiv şi cu respectarea dispoziţiilor art. 129 C. proc. civ. asupra motivelor de recurs invocate de recurentul-pârât.
Modul de rezolvare a acestei excepţii de către instanţa de recurs, excede controlului unei căi extraordinare atac de retractare a revizuirii, deoarece situaţia de fapt corespunde adevărului, iar aplicarea în concret a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi alin. (7) din Legea nr. 554/2004 vizează o problemă de drept de aplicare a legii inadmisibilă a fi analizată pe calea extraordinară a unei cereri de revizuire, fiind în fapt un motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 6 C. proc. civ.
Al doilea motiv de revizuire întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ. nu poate fi reţinut deoarece toate înscrisurile depuse de revizuent nu reprezintă înscrisuri noi doveditoare în sensul dispoziţiilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ. de natură a schimba situaţia de fapt reţinută de instanţa de recurs care a determinat aprecierea acţiunii ca inadmisibilă pentru lipsa procedurii prealabile şi respingerea ei ca atare prin decizia nr. 5342 din 2 decembrie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Faţă de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 325 alin. (1) C. proc. civ. va respinge ca nefondată cererea de revizuire pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 322 pct. 2 şi pct. 5 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire.
Respinge cererea de revizuire formulată de către S.N. împotriva deciziei civile nr. 5342 din data de 2 decembrie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 octombrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3183/2011. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 3184/2011. Contencios. Despăgubire. Recurs → |
|---|
