ICCJ. Decizia nr. 2066/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2066/2006
Dosar nr. 2560/1/2006
Şedinţa publică din 6 iunie 2006
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 27 din 2 noiembrie 2005, Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, a respins acţiunea formulată de reclamanta SC S.C. SRL Timişoara în contradictor cu pârâta SC B.T. SA Timişoara, succesoare în drepturi a SC M. SA pentru anularea hotărârii arbitrale nr. 33 din 27 mai 2005 pronunţată de Curtea de arbitraj comercial de pe lângă Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara.
În pronunţarea acestei soluţii s-a reţinut că motivele pe care s-a întemeiat acţiunea în anulare nu se încadrează în nici unul dintre motivele expres şi limitativ prevăzute de art. 364 C. proc. civ., ci vizează aspecte de fond care nu pot fi avute în vedere dacă nu există motive care să justifice desfiinţarea hotărârii arbitrale.
În contra acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta SC S.C. SRL Timişoara întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9, 3041, 3053 C. proc. civ.
Critica formulată constă în faptul că prima instanţă nu a avut în vedere în pronunţarea soluţiei motivul prevăzut de art. 364 lit. f) C. proc. civ., pe care recurenta şi-a întemeiat acţiunea în anulare constând în nepronunţarea tribunalului arbitral asupra excepţiei de tardivitate a cererii reconvenţionale care dacă ar fi fost găsit întemeiat ar fi permis instanţei să soluţioneze cererea pe fond.
Intimata SC B.T. SA a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului, motivat de faptul că potrivit art. 135 C. proc. civ., sancţiunea depunerii peste termen a cererii reconvenţionale este judecarea ei separată iar nu respingerea ca tardivă iar prin administrarea probelor reclamanta implicit a fost de acord cu judecarea celor două cereri principală şi reconvenţională deodată.
Recursul este fondat.
Prin acţiunea în anulare formulată, reclamanta a criticat hotărârea arbitrală pentru faptul că tribunalul arbitral nu s-a pronunţat asupra excepţiei tardivităţii cererii reconvenţionale invocată prin întâmpinare, faţă de prevederile art. 3561 C. proc. civ. şi art. 43 alin. (2) din Regulamentul de arbitraj, cererea reconvenţională ce a fost depusă la data de 6 mai 2005 şi prin care pârâta solicita obligarea sa la plata sumelor de 100.350.817 lei redevenţe restante şi 123.626.318 lei penalităţi de întârziere în plata facturilor menţionate.
Instanţa sesizată cu soluţionarea acţiunii în anularea hotărârii arbitrale a respins acţiunea în anulare pentru lipsa motivelor enumerate de art. 364 C. proc. civ., fără a cerceta însă motivul prevăzut de art. 364 lit. f) C. proc. civ., în care se încadrează critica constând în nepronunţarea tribunalului arbitral asupra excepţiei tardivităţii cererii reconvenţionale în raport de prevederile art. 357 alin. (2), raportat la art. 3561 alin. (1) C. proc. civ.
Faţă de această împrejurare, în raport de dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ. şi conform art. 312 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă pentru a se pronunţa asupra motivului de anulare invocat şi, după caz, faţă de soluţia adoptată, pentru a face aplicarea art. 366 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta SC S.C. SRL Timişoara împotriva sentinţei civile nr. 27 din 2 noiembrie 2005 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, casează sentinţa atacată şi trimite cauza pentru rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 iunie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3025/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2629/2006. Comercial → |
|---|
