ICCJ. Decizia nr. 1766/2010. Comercial
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
SECȚIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1766/2010
Dosar nr. 401/1285/2009
Ședința publică din 18 mai 2010
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Reclamanta S.I.F. Banat Crişana SA, a chemat în judecată pe pârâta SC C.I.M. SA, solicitând constatarea nulităţii absolute sau anularea Hotărârii A.G.E.A. din 14 ianuarie 2009 şi radierea menţiunilor efectuate la registrul comerţului, prin care s-a garantat până la concurenţa sumei de 3.000.000 euro facilităţile de credit contractate de pârâtă sau SC N.B. SA.
Tribunalul Comercial Cluj, prin sentinţa comercială nr. 144/ C din 19 mai 2009, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active şi a prescripţiei dreptului la acţiune şi a respins ca nefondată acţiunea.
Instanţa de fond a reţinut, în privinţa excepţiilor că hotărârea atacată a fost publicată la 29 ianuarie 2009, dată de la care începe să curgă termenul de cincisprezece zile de exercitarea a căii de atac, iar reclamanta, acţionar al societăţii pârâte a votat împotriva hotărârii, cu toate că aceasta nu a fost menţionată în procesul - verbal.
În privinţa fondului litigiului, instanţa a considerat că motivele invocate în acţiune sunt de nulitate relativă a hotărârii atacate, iar reclamanta nu a dovedit prejudiciul ce s-ar cauza, iar sub aspectul oportunităţii hotărârii, aceasta excede contractului de legalitate.
Curtea de Apel Cluj, prin Decizia civilă nr. 183 din 26 noiembrie 2009, a respins ca nefondat apelul reclamantei, reţinând că deşi în actul constitutiv al societăţii pârâte nu e prevăzut ca obiect de activitate garantarea împrumuturilor raporturile comerciale impun asemenea angajamente dacă sunt benefice, însă instanţele nu pot cenzura aspectele de oportunitate avute în vede la momentul adoptării hotărârii atacate.
Împotriva deciziei astfel pronunţate, reclamanta a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurenta susţine că instanţa de apel a greşit considerând că pârâta nu poate avea ca obiect de activitate garantarea de împrumuturi cât timp legea (Ordinul nr. 337/2007 al I.N.S.) prevede activităţi de creditare şi intermediere financiară printre obiectele de activitate ale societăţilor comerciale.
Pe de altă parte susţine recurenta că cenzurarea hotărârii A.G.E.A. atacată nu are în vedere aspecte de oportunitate ci de legalitate, respectiv de încălcare a art. 34 din Decretul nr. 31/1954 privind specialitatea persoanei juridice, garantarea împrumutului fiind împotriva scopului societăţii, încălcând principiul funcţionării societăţii şi specialităţii capacităţii de folosinţă.
Recursul este nefondat şi va fi respins pentru considerentele ce se vor expune:
Prin hotărârea A.G.E.A. atacată societatea pârâtă s-a obligat să garanteze contractul de credit pe care aceasta sau SC N.B. SA îl contractează de la I.N.G. B. N.V.
Natura juridică a hotărârilor A.G.A. este una contractuală, derivată din pactul Societar şi care impune, în cazul exercitării căii de atac împotriva ei, cercetarea de către instanţe numai a aspectelor de legalitate a acestora.
În mod judicios instanţele de fond au analizat actul supus cenzurii lor şi au apreciat că o unică operaţiune de garantare a unui credit nu poate reprezenta încălcarea principiului specialităţii capacităţii de folosinţă, cu atât mai mult cu cât aceasta activitate (de garantare a unui împrumut) nu poate fi confundată cu activitatea de creditare sau de intermediere financiară, definite de Codurile C.A.E.N. prin operaţiuni specifice creditului.
Pentru a putea analiza dacă prin efectele sale hotărârea adunării generale corespunde scopului societăţii comerciale, într-o operaţiune singulară, instanţele ar fi fost nevoite să aprecieze asupra beneficiului obţinut de societate, adică asupra oportunităţii deciziei luate prin votul majoritar al acţionarilor. Acestea s-ar circumscrie unei verificări a temeiniciei hotărârii adoptate, care scapă controlului instanţelor judecătoreşti.
Aşa fiind în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge ca nefondat recursul declarat împotriva Deciziei civile nr. 183 din 26 noiembrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta SIF B.C. SA Arad împotriva Deciziei nr. 183 din 26 noiembrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1175/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1058/2010. Comercial → |
|---|
