ICCJ. Decizia nr. 1850/2010. Comercial

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 1850/2010

Dosar nr. 1064/1/2010

Ședința publică din 20 mai 2010

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI a comercială, reclamanta R.M.P. a chemat în judecată pe pârâţii A.V.A.S. Bucureşti şi S.D., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa sa constate că reclamanta este proprietarul imobilului compus din 3 camere şi bucătărie în suprafaţă de 70 mp, situat pe terenul vândut de către A.V.A.S. la licitaţia publică din data de 9 mai 2002 şi adjudecat de o terţă persoană; să oblige adjudecatarul să-i respecte dreptul de proprietate, fără tulburarea posesiei, sa-i stabilească un drept de acces din calea publică către locuinţa proprie, precum şi să oblige pârâtul la reparaţii în scopul aducerii imobilului în situaţia anterioară.

Prin sentinţa comercială nr. 135 din 17 octombrie 2003 acţiunea reclamantei a fost anulată ca insuficient timbrată, întrucât aceasta nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei de completare a cuantumului taxei de timbru legal datorată.

împotriva acestei sentinţe, reclamanta a formulat recurs, care a fost anulat prin Decizia comercială nr. 961/F/2004 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 3727/2004, pentru că nu a fost semnat şi motivat.

Împotriva sentinţei comerciale nr. 135 din 17 octombrie 2003 pronunţată de Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI- a comercială în Dosarul nr. 255/2003 reclamanta R.M.P. a formulat o cerere de revizuire, însă prin sentinţa comercială nr. 182 din 26 septembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V a comercială, în Dosarul nr. 2636/2/2007 aceasta a fost respinsă ca tardiv formulată.

Împotriva acestei sentinţe, revizuenta a declarat recurs, iar prin Decizia comercială nr. 817 din 11 martie 2009, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 2636/2/2007 recursul a fost admis, sentinţa comercială nr. 182 din 25 septembrie 2007 a fost casată, iar cauza a fost trimisă pentru soluţionarea în fond a cererii de revizuire, constatând că aceasta a fost formulată în termen.

Prin sentinţa comercială nr. 148 de la 2 decembrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V- a comercială, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire, cu motivarea ca, potrivit dispoziţiilor art. 322 C. proc. civ., poate fi atacată cu revizuire o hotărâre rămasă definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi o hotărâre dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, pentru oricare din motivele prevăzute la pct. 1 - 9 ale acestui text de lege.

Or, în speţă, se solicită revizuirea unei sentinţe comerciale, nr. 135 din 17 octombrie 2003 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI- a comercială, prin care cererea reclamantei R.M.P. a fost anulată ca insuficient timbrată.

Şi recursul declarat de reclamantă împotriva acestei sentinţe a fost anulat, prin Decizia comercială nr. 961/ F din 2 aprilie 2004 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, în Dosarul nr. 3727/2003.

Împotriva acestei sentinţe, revizuenta a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei primei instanţe pentru continuare judecăţii cererii de revizuire.

Înalta Curte, luând în examinare cu prioritate, chestiunea timbrajului, reţine că, potrivit art. l din Legea nr. 146/1997, cu referire la art. 20 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege, taxele de timbru se depun anticipat sau până la termenul de judecată stabilit de instanţă.

Potrivit prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a legii, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea va fi anulată ca netimbrată.

În speţă, recurenta a fost citată cu menţiunea achitării taxei judiciare de timbru şi timbrului judiciar, potrivit dovezii aflate la dosarul cauzei (fila 8), însă nu a depus până la termenul de judecată stabilit pentru soluţionarea recursului dovada achitării taxei de timbru şi a timbrului judiciar în cuantumul stabilit.

Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat şi nici până la termenul stabilit de Înalta Curte, 20 mai 2010, pentru când procedura de citare a fost legal îndeplinită, iar în cauză nu operează scutirea legală de obligaţia timbrării, înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (1) şi (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, cu referire la art. 9 din O.G nr. 32/1995 modificată şi să dispună anularea ca netimbrat a recursului declarat de revizuent.

Faţă de considerentele expuse, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va anula ca netimbrat recursul declarat de revizuenta R.M.P.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de revizuenta R.M.P. împotriva sentinţei nr. 148 din 2 decembrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V a comercială.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 mai 2010.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1850/2010. Comercial