ICCJ. Decizia nr. 1853/2010. Comercial
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1853/2010
Dosar nr. 20841/3/2009
Şedinţa publică din 20 mai 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 357 din 18 februarie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V- a comercială, a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1), (2), (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992, a constatat nul recursul declarat de revizuentă SC S.B. SRL împotriva încheierii din 19 mai 2009 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI- a comercială, şi a respins ca inadmisibil recursul declarat de aceeaşi revizuentă împotriva încheierii din 4 iunie 2009 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI- a comercială.
Pentru a pronunţa această decizie, Curtea de Apel a reţinut că, în ce priveşte încheierea din 19 mai 2010, aceasta nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi nu a fost motivat prin memoriu separat în termenul legal de declarare a acestuia, iar, în ce priveşte recursul declarat împotriva încheierii din 4 iunie 2009, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art. 34 alin. (2) C. proc. civ., încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o dată cu fondul, motiv pentru care se impune respingerea ca inadmisibil a recursului declarat împotriva unei astfel de încheieri. Sub aspectul cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, Curtea a apreciat-o ca neîntemeiată, reţinând că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, având în vedere lipsa de legătură cu cauza a temeiurilor legale denunţate ca neconstituţionale.
Împotriva acestei decizii, SC S.B. SRL a declarat recurs, solicitând admiterea cauzei şi trimiterea cauzei la Curtea Constituţională.
Recursul declarat de SC S.B. SRL este nefondat pentru următoarele motive:
Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 42/1992, republicată, sesizarea Curţii Constituţionale este condiţionată de întrunirea cumulativă a următoarelor cerinţe : invocarea excepţiei în faţa instanţelor judecătoreşti sau arbitrale a unei norme în vigoare care să aibă legătură cu soluţia ce se va pronunţa în cauză, iar norma apreciată ca neconstitutională să nu fi fost constată ca fiind neconstituţională printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.
În speţă, prevederile normelor considerate neconstituţionale în contextul invocat de autorul excepţiei nu au legătură cu soluţia ce se va pronunţa în cauză în sensul prevăzut de actul normativ incident în cauză.
De altfel, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională s-a pronunţat în repetate rânduri (spre exemplu, Decizia nr. 421 din 10 aprilie 2008, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 344 din 5 mai 2008), statuând, în esenţă, că aceste prevederi sunt constituţionale, reprezentând norme de procedură pe care instanţa care a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate este obligată să le aplice, în vederea selectării doar a acelor excepţii care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, unica autoritate de jurisdicţie constituţională.
Această procedură nu face însă posibilă respingerea sau admiterea excepţiei de neconstituţionalitate de către instanţa judecătorească, ci doar pronunţarea, în situaţiile date, asupra oportunităţii sesizării Curţii Constituţionale prin analiza condiţiilor de admisibilitate prevăzute la art. 29 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992. Instanţa de judecată are rol de filtru al excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de părţi, având obligaţia de a le respinge ca inadmisibile pe cele care nu îndeplinesc cerinţele legii cum este cazul în prezenta cauză.
Faţă de considerentele expuse, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul SC S.B. SRL Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul SC S.B. SRL Bucureşti împotriva Deciziei nr. 357 din 18 februarie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4349/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4345/2010. Comercial → |
|---|
