ICCJ. Decizia nr. 2095/2010. Comercial
Comentarii |
|
R O M Â N IA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2095/2010
Dosar nr. 1619/30/2009
Şedinţa publică din 3 iunie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, Municipiul Timişoara prin Primar, Consiliul Local al Muncipiului Timişoara şi Primăria Municipiului Timişoara, în calitate de reclamanţi au solicitat în contradictoriu cu SC B.T. SA, în calitate de pârâtă, obligarea pârâtei la plata despăgubirilor în cuantum total de 1.407.252 lei, reprezentând despăgubire şi majorări de întârziere pentru folosirea fără titlu a terenului situat în Timişoara, aferent construcţiilor T.F. reprezentând taxă de ocupare a domeniului public al Municipiului Timişoara.
Prin sentinţa civilă nr. 1103 din 10 noiembrie 2009 pronunţată de Tribunalul Timiş în Dosar nr. 1619/30/2009, s-a admis excepţia de netimbrare şi s-a anulat cererea formulată de reclamanţii Municipiul Timişoara, reprezentat prin Primar, Consiliul Local al Municipiului Timişoara şi Primăria Municipiului Timişoara, în contradictoriu cu pârâta SC B.T. SA, având ca obiect pretenţii.
În motivare, instanţa a reţinut că, la termenul de judecată din data de 10 noiembrie 2009, reprezentantul pârâtei a invocat excepţia netimbrării cererii de chemare în judecată.
Prin încheierea din 16 iunie 2009, a fost fixată în sarcina reclamanţilor obligaţia de a depune taxa judiciară de timbru aferentă cererii de chemare în judecată, în cuantum de 31.331,56 lei şi 5 lei timbru judiciar.
Reclamanţii nu au dat curs acestei solicitări, nesocotind dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 potrivit cu care „taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat".
În consecinţă, instanţa a apreciat că sunt incidente prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 - "neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii" şi, în consecinţă, a admis excepţia de netimbrare, anulând cererea ca netimbrată.
Prin Decizie nr. 13/ A din 21 ianuarie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, s-a admis apelul formulat de reclamanţii apelanţi Municipiul Timişoara, prin Primar şi Consiliul Local al Municipiului Timişoara împotriva sentinţei civile nr. 1103 din 10 noiembrie 2009 pronunţată de Tribunalul Timiş în Dosar nr. 1619/30/2009, s-a desfiinţat sentinţa şi s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Conform art. 5 alin. (1). lit. a) din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale, veniturile bugetare locale se constituie din „venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit".
Conform art. 7, alin. (1) din acelaşi act normativ, „veniturile şi cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute".
Aşadar, suma pretinsă de reclamanţi are ca destinaţie bugetul local al Municipiului Timişoara.
Conform art. 17 din Legea nr. 146/1997, sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile de chemare în judecată formulate de instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice. Acest text de lege nu face distincţie raportat la natura sumelor pretinse (impozite, taxe locale, despăgubiri sau chirii contractuale), ci are în vedere destinaţia sumelor respective.
În consecinţă, apelanţii fiind instituţii publice, formulând o acţiune care are ca obiect venituri publice, potrivit art. 17 din Legea nr. 146/1997, beneficiază de scutire de taxă de timbru, astfel că în mod greşit cererea introductivă a fost anulată ca netimbrată, motiv pentru care, admiţând apelul, Curtea va desfiinţa sentinţa atacată şi, în baza art. 297 alin. (1) C. proc. civ., va desfiinţa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Împotriva acestei decizii, pârâta SC B.T. SA Timişoara a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, desfiinţarea în tot a deciziei atacate, respingerea apelului şi menţinerea ca temeinică şi legala a sentinţei civile pronunţate de Tribunalul Timiş.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta a arătat că instanţa de fond a stabilit în mod corect că pretenţiile solicitate nu au natura unor venituri bugetare, instanţa de apel transformând această excepţie a scutirii într-o regulă generală ce priveşte orice venituri ale instituţiilor publice, nesocotind astfel voinţa legiuitorului.
Înalta Curte, examinând actele şi lucrările dosarului, constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente :
Suma pretinsă de reclamanţi intră în categoria veniturilor publice, constituindu-se venit la bugetul local al Municipiului Timişoara în temeiul art. 5 şi 7 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale potrivit cărora „veniturile bugetare locale sunt constituite clin venituri proprii formate din (...) alte venituri şi se includ în buget, în totalitate, în sume brute.''
Articolul 17 din Legea nr. 146/1997 constituie regula generală aplicabilă instituţiilor publice în materia timbrajului, excepţiile fiind de strictă interpretare, în funcţie de particularităţile speţei dedusă judecăţii.
În concluzie, faţă de textele de lege anterior menţionate, având în vedere şi calitatea de instituţie publică a reclamantelor, Înalta Curte apreciază că acestea beneficiază de scutirea de taxă de timbru potrivit art. 17 din Legea nr. 146/1997.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de pârâtul SC B.T. SA Timişoara împotriva Deciziei nr. 13/ A din 21 ianuarie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâtul SC B.T. SA Timişoara împotriva Deciziei nr. 13/ A din 21 ianuarie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, ce nefondat.
Irevocabila.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 iunie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 729/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 723/2010. Comercial → |
---|