ICCJ. Decizia nr. 2156/2010. Comercial

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizie nr. 2156/2010

Dosar nr. 1385/85/2008

Şedinţa publică de la 8 iunie 2010

Deliberând asupra recursului de faţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 819/C din 25 mai 2009 Tribunalul Sibiu, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea reclamantei SC I. SRL Sibiu în contradictoriu cu pârâta SC A.L. SRL Avrig pe care a obligat-o la restituirea sumei de 135.578 lei încasată necuvenit de la reclamantă şi la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 10.006 lei.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că în baza contractului de transport din 27 martie 2007 pârâta în calitate de prestator serviciu transport pe ruta Sibiu - Alţână şi Sibiu - Nou retur a încasat în plus suma de 138.961 lei, sumă facturată de pârâtă, constatându-se că pârâta a încasat necuvenit numai suma de 135.578 lei stabilită prin raportul de expertiză contabilă şi suplimentul la raport, necontestată de aceasta.

Împotriva sentinţei tribunalului pârâta a declarat apel criticând soluţia sub aspectul calcului curselor de transport şi neverificarea foilor de transport în raport cu kilometrii efectuaţi la fiecare cursă şi sentinţa atacată nu este motivată potrivit dispoziţiilor art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Prin Decizia comercială nr. 120/ A din 18 decembrie 2009 a Curţii de Apel Alba - Iulia, secţia comercială, a respins ca nefondat apelul pârâtei constatând că expertul a efectuat întocmai raportul de expertiză avându-se în vedere actul adiţional încheiat de părţi potrivit căruia au fost prevăzuţi în kilometrii distanţele care trebuiau parcurse pentru traseele de transport, iar în anexa la contractul părţilor s-a stabilit limita maximă de kilometrii pentru dislocarea pe ruta Avrig - Sibiu în raport de actele şi documentele depuse la dosar care au stat la baza efectuării expertizei contabile dispusă în cauză.

Împotriva deciziei pronunţată în apel pârâta a declarat recurs criticând-o pentru nelegalitate întrucât nu s-a avut în vedere actele adiţionale încheiate de părţile din litigiu care stabileau noi trasee, noi clauze privind contravaloarea serviciilor şi unele dislocări, astfel că în mod greşit a fost obligată la plata sumei de 135.578 lei; se mai arată că apărătorul ales nu i-a formulat apărările manifestându-şi o atitudine pasivă în acest litigiu. In continuare recurenta arată că instanţa nu a avut în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei, invocând ca motive de casare art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.

Întrucât timbrarea prevalează asupra oricăror chestiuni prealabile, Înalta Curte rămâne în pronunţare pe excepţia netimbrării.

Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, republicată, taxele de timbru se plătesc anticipat, iar conform aceluiaşi art. alin. (3) din aceeaşi lege neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau cererii.

În cauză, s-a calculat în sarcina recurentei o taxă judiciară de timbru în sumă de 2161,28 lei şi un timbru judiciar în valoare de 3 lei, conform art. 1 din Legea nr. 146/1997, republicată, stabilindu-se termen de judecată astăzi, pentru când recurenta a fost legal citată cu menţiunea timbrării, aşa cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 6 dosar recurs.

Cum recurenta nu s-a conformat obligaţiei legale de timbrare a recursului, Înalta Curte urmează să aplice sancţiunea prevăzută de dispoziţiile art. 20 alin. (3) din actul normativ menţionat şi să anuleze recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta - pârâtă SC A.L. SRL Avrig împotriva Deciziei nr. 120/ A din 18 decembrie 2009 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 iunie 2010.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2156/2010. Comercial