ICCJ. Decizia nr. 2238/2010. Comercial
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2238/2010
Dosar nr. 473/100/2010
Şedinţa publică din 15 iunie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 2270 din 26 iunie 2009, Tribunalului Maramureş, secţia comercială, a admis acţiunea precizată formulată de reclamantul G.G., în contradictoriu cu pârâţii SC S.M. SRL Baia Mare şi municipiul Baia Mare prin primar şi a obligat pârâta SC S.M. SRL Baia Mare să desfiinţeze construcţiile edificate de către aceasta, pe terenul situat în Baia Mare, în caz contrar, reclamantul fiind autorizat să le demoleze pe cheltuiala pârâtei, după obţinerea autorizaţiei de demolare.
Sentinţa instanţei de fond a fost apelată de către pârâţii SC S.M. SRL Baia Mare şi municipiul Baia Mare prin primar, iar prin Decizia nr. 174 din 19 noiembrie 2009, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis apelul pârâtului municipiul Baia Mare prin primar, a schimbat în parte sentinţa, în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului şi în consecinţă, a respins acţiunea faţă de acest pârât. Prin aceeaşi decizie, a fost respins apelul pârâtei SC S.M. SRL Baia Mare.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs la data de 21 ianuarie 2010, pârâta SC S.M. SRL Baia Mare, solicitând în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (3) C. proc. civ., admiterea recursului, casarea deciziei recurate în sensul admiterii apelului propriu, desfiinţarea hotărârii instanţei de fond şi trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Maramure.
Prin cererea de recurs, recurenta - pârâtă a solicitat şi repunerea în termenul legal de declarare a recursului, potrivit dispoziţiilor art. 1.103 alin. (1) C. proc. civ.
În motivarea recursului, recurenta a susţinut că soluţia instanţei de apel este criticabilă, fiind pronunţată cu încălcarea dreptului la un proces echitabil, reglementat de dispoziţiile art. 6 din C.E.D.O., având în vedere că deşi a constatat veridicitatea criticilor formulate, a considerat că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 297 alin. (1) C. proc. civ., fiind astfel încălcat principiul egalităţii şi al echilibrului părţilor litigante în faţa instanţei de judecată.
A mai susţinut recurenta că judecata în faţa instanţei de apel s-a realizat cu încălcarea dispoziţiilor privitoare la comunicarea înscrisurilor şi respectiv discutarea în contradictoriu a probelor şi ambele hotărâri nu cuprind elementele prevăzute de dispoziţiile art. 261 pct. 5 C. proc. civ.
Înalta Curte, în conformitate cu dispoziţiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., a luat în examinare excepţia tardivităţii declarării recursului.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 301 C. proc. civ., termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii și că legea nu dispune altfel.
Din dispoziţiile legale sus evocate, se constată că legiuitorul a instituit pentru exerciţiul căii extraordinare de atac a recursului, un termen legal de 15 zile, înăuntrul căruia, partea interesată se poate adresa instanţei.
În speţă, decizia recurată a fost comunicată recurentei la data de 4 decembrie 2009 (fila 208 dosar apel), recursul fiind depus la data de ianuarie 2010, potrivit dovezii aflată la dosarul cauzei (fila 8).
Faţă de dispoziţiile art. 301 C. proc. civ., se constată c4 de la data comunicării deciziei recurate, stabilită ca moment de care începe să curgă termenul de 15 zile, depunerea recursului s-a făcut cu depăşirea intervalului de timp prevăzut de lege.
Pe cale de consecinţă, faţă de considerentele ce preced, se constată că recursul declarat în cauză încalcă prevederile art. 301 C. proc. civ., astfel încât urmează a fi respins ca tardiv declarat.
În temeiul dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ. recurenta - pârâtă va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată către intimatul - reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca tardiv formulat recursul declarat de pârâta SC S.M. SRL Baia Mare, împotriva Deciziei nr. 174 din 19 noiembrie 2009, pronunţată de Curtei de Apel Cluj, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal.
Obligă recurenta la 7.693 lei cheltuieli de judecată către intimatul G.G.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4086/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 402/2010. Comercial → |
|---|
