ICCJ. Decizia nr. 2066/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.2066/2011
Dosar nr. 1451/1259/2008
Şedinţa publică din 26 mai 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată, la data de 19 decembrie 2009, C.M. a solicitat în contradictoriu cu SC G.I. SA – prin lichidator judiciar, SC B.L.C.SRL – prin lichidator, SC E. SRL, O.R.C. de pe lângă Tribunalul Dolj şi C.T. revizuirea sentinţei comercială nr. 307 pronunţată de Tribunalul Comercial Argeş, la 23 aprilie 2009 în dosarul nr. 799/1259/2007, sentinţă rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 854/R-C/2008 a Curţii de Apel Piteşti.
În motivare s-a arătat că, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 2 teza a II-a prin aceea că, instanţa a omis să examineze apărările pârâţilor din cauză, care au invocat buna-credinţă la cumpărare şi astfel s-a ajuns la o soluţie greşită. Astfel, instanţa, deşi învestită cu soluţionarea a şase capete de cerere, s-a pronunţat numai asupra a trei dintre acestea, anulând prin dispozitiv doar trei din cele şase contracte de vânzare-cumpărare cu a căror nulitate fusese învestită.
Prin sentinţa nr. 822/C/2010, Tribunalul Comercial Argeş a respins cererea de revizuire şi a obligat pe revizuient să plătească 3.000 lei cheltuieli de judecată către intimata SC G.I. SA.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul fondului a reţinut că, prin cererea de revizuire se aduc sentinţei critici ce au fost susţinute şi în alte căi de atac, inclusiv căi extraordinare, când s-a arătat că, în mod greşit au fost anulate doar facturile, deşi transferurile de proprietate s-au făcut în temeiul contractului, critici care au fost însă respinse.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel revizuientul, susţinând următoarele:
- instanţa nu a analizat motivul de revizuire şi nu a amintit temeiul de drept al acesteia. Cererea de revizuire viza un incident procedural ce ţinea de faptul că mai multe capete de cerere au fost ignorate;
- cererea de revizuire a urmărit îndreptarea unor erori săvârşite în administrarea actului de justiţie, respectiv rezolvarea unor capete de cerere asupra cărora instanţa nu se pronunţase. La această situaţie s-a ajuns pentru că, în urma precizării de acţiune s-a solicitat, aşa cum de altfel era şi corect, să fie anulate nu numai actele translative de proprietate subsecvente, dar şi actele iniţiale, care puteau fi cenzurate în condiţiile art. 45 din Legea nr. 64/1995;
- nu se poate susţine lipsa de interes a revizuientului, deoarece se impune să fie asigurat cadrul în care instanţa să-şi facă o imagine completă, care presupunea să se verifice actele iniţiale în temeiul cărora bunul a părăsit patrimoniul debitoarei, în caz contrar ajungându-se la o scurtcircuitare a traseului juridic al bunurilor.
Prin Decizia nr. 90 din 3 noiembrie 2010, Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială, a respins apelul ca nefondat.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de control judiciar a reţinut, punând în discuţie din oficiu excepţia tardivităţii cererii de revizuire că temeiul juridic al căii de atac de retractare formulată de reviuzuient este reprezentat de art. 322 alin. (1) pct. 2 teza a II-a C. proc. civ., text ce are în vedere situaţia în care instanţa „nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut" şi pentru care art. 324 alin. (1), prevede că termenul de este de o lună şi curge de la comunicarea hotărârii definitive.
Cum, în cauză, s-a dovedit că sentinţa nr. 307/ F a fost pronunţată la 23 aprilie 2008 (nu la 23 aprilie 2004), iar comunicarea către revizuient s-a făcut la 4 iulie 2008, urmează a se observa că a trecut mai mult de o lună de la acest moment şi până la introducerea căii extraordinare de atac.
Reţinând că cererea de revizuire a fost tardiv formulată, excepţie a cărei incidenţă în cauză determină respingerea acestui demers procesual şi, pe cale de consecinţă, menţinerea soluţiei criticate, fără analiza motivelor invocate în apel.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs C.M. criticile vizând aspecte de nelegalitate fiind invocate dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
Se susţine că Decizia criticată este viciată, prevăzută de greşeli în aprecierea datelor şi termenelor, şi că nu s-a pronunţat asupra incidentului procedural intervenit respectiv clarificarea căii de atac.
Recursul este fondat.
Obiectul cauzei dedus judecăţii îl constituie revizuirea sentinţei nr. 307 din 23 aprilie 2004 pronunţând în dosarul nr. 799/1259/2007 prin care judecătorul sindic a admis acţiunea precizată a SC G.I. SA prin lichidator în contradictoriu cu SC B.L.C. SRL prin lichidator şi SC E. SRL prin care s-a anulat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4014 din 3 septembrie 2003, sentinţa rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 854 din 2 octombrie 2008.
Potrivit art. 12 din Legea nr. 85/2006 hotărârile date de Judecătorul sindic în materia insolvenţei sunt supuse recursului.
Potrivit art. 328 alin. (1) C. proc. civ., „Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită".
În speţă, hotărârea pronunţată de instanţa de fond priveşte o revizuire împotriva unei hotărâri a judecătorului sindic situaţie în care calea de atac este recursul.
Or, instanţa de apel a judecat calea de atac ca apel în această compunere fiind încălcate dispoziţiile privind compunerea instanţei şi a căilor legale de atac.
Faţă de cele arătate văzând dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de revizuientul C.M. împotriva deciziei nr. 90/ A-C de la 3 noiembrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, casează Decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe ca instanţă de recurs.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 26 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1675/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 896/2011. Comercial → |
|---|
