CSJ. Decizia nr. 1571/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1571/2003
Dosar nr. 4402/2002
Şedinţa publică din 27 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 525 din 28 mai 2002, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a condamnat pe inculpatul H.I. la un an închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. d) C. pen.
În baza art. 279 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. c) şi 76 lit. d) C. pen., acelaşi inculpat a mai fost condamnat la 3 luni închisoare.
Conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus să execute pedeapsa cea mai grea de un an închisoare cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A fost menţinută starea de arest, s-a computat durata prevenţiei şi în temeiul art. 118 lit. e) C. pen., a fost confiscat pistolul corp delict, găsit la domiciliul său.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că, la data de 11 martie 2002, inculpatul H.I. a fost depistat la domiciliul său deţinând 0,066 gr. heroină, 5 comprimate de metadonă şi un pistol cu glonţ de calibru 22 pentru care nu poseda permis de port armă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, atât Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, cât şi inculpatul, care prin Decizia nr. 446 din 19 iulie 2002, au fost respinse.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a declarat recurs criticând în scris hotărârile sub aspectul netemeiniciei lor, în sensul că instanţele nu au avut rol activ în ce priveşte soluţionarea cauzei, iar pedepsele au fost greşit individualizate, prin cuantumul lor redus, nereflectând corect gradul de pericol social al faptelor şi făptuitorului.
La termenul de astăzi, în şedinţă publică, procurorul a menţionat că nu mai susţine primul motiv insistând în admiterea celui de al doilea, casarea hotărârilor şi majorarea pedepselor ca urmare a înlăturării circumstanţelor atenuate prevăzute de art. 74 şi art. 76 C. pen.
Recursul este fondat.
Analizând hotărârile atacate, se constată că pedepsele nu au fost bine individualizate, ele nereflectând corect gradul de pericol social al faptelor şi făptuitorului.
Astfel, potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile Părţii generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului, cât şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Sub acest aspect, este de remarcat că infracţiunile comise prezintă fiecare un grad ridicat de periculozitate ele fiind fapte care creează o stare de primejdie nu numai pentru sănătatea persoanei, dar şi pentru societate. Împrejurarea că în timpul minoratului inculpatul a mai fost condamnat pentru săvârşirea unor infracţiuni, denotă pe de altă parte perseverenţa infracţională şi demonstrează că executarea anterioară a pedepsei nu şi-a atins scopul ei educativ.
Este evident că în raport de aceste date şi elemente, împrejurarea că inculpatul a recunoscut comiterea faptelor, nu justifică prin ea însăşi reţinerea circumstanţelor atenuante.
În consecinţă, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, urmează să fie admis numai cu privire la individualizarea pedepselor sub aspectul reţinerii circumstanţelor atenuante, care urmează să fie înlăturate.
Deoarece, inculpatul a comis două infracţiuni, urmează ca dispoziţiile art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., să fie înlăturate, pedeapsa rezultantă descompusă în pedepsele componente care vor fi repuse în individualitatea lor.
Vor fi înlăturate dispoziţiile art. 74 şi art. 76 C. pen. şi după ce pedepsele vor fi majorate în cuantum care să reflecte corect gradul de pericol social al faptelor şi făptuitorului, se va face aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen.
Inculpatul urmând să execute o pedeapsă privativă de libertate, se va da eficienţă şi dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Întrucât inculpatul a fost judecat în stare de arest, urmează să se compute din pedeapsa aplicată, durata reţinerii şi arestării preventive.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, împotriva sentinţei nr. 525 din 28 mai 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală şi deciziei nr. 446 din 19 iulie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, privind pe inculpatul H.I.
Casează hotărârile atacate numai cu privire la individualizarea pedepselor.
Înlătură dispoziţiile art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., descontopeşte pedeapsa rezultantă în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor astfel: un an închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. d) C. pen. şi 3 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. d) C. pen.
Înlătură dispoziţiile art. 74 şi art. 76 C. pen. şi majorează pedepsele aplicate după cum urmează:
- pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, de la un an închisoare, la 2 ani închisoare;
- pentru infracţiunea prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen., de la 3 luni închisoare, la 2 ani închisoare.
Potrivit art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa de 2 ani închisoare.
Face aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Compută din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 11 martie 2002, la zi.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1570/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 1572/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174, 175... → |
|---|
