CSJ. Decizia nr. 1846/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1846/2003
Dosar nr. 441/2003
Şedinţa publică din 10 aprilie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 265 din 14 octombrie 2002, pronunţată de Tribunalul Alba, au fost condamnaţi inculpaţii:
- A.I. la:
- 7 ani şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) C. pen. şi art. 211 alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP);
-3 ani şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi
- un an închisoare, pentru infracţiunea de fals privind identitatea, prevăzută de art. 239 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
În baza art. 33 şi art. 34 C. pen., pedepsele de mai sus au fost contopite în pedeapsa cea mai grea de 7 ani şi 6 luni închisoare pe care o sporeşte cu 6 luni închisoare, inculpatul urmând să execute 8 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 64 şi art. 71 C. pen., a fost menţinută starea de arest şi computată durata detenţiei preventive.
- T.A. la:
- 7 ani şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) C. pen. şi art. 211 alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
A fost făcută aplicarea art. 64 şi art. 71 C. pen., menţinută starea de arest şi computată prevenţia respectivă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că, în ziua de 17 iulie 2002, inculpatul A.I. se afla în staţia C.F.R. Arad unde intenţiona să vândă nişte bunuri achiziţionate din Timişoara, iar în jurul orelor 14,00, s-au întâlnit cu coinculpatul T.A. pe care îl cunoştea şi despre care ştia că fura din tren.
La un moment dat, în jurul orelor 20,00, inculpatul T.A. a observat o persoană ce avea mai multe bagaje asupra sa şi după ce a intrat în vorbă cu aceasta a aflat că are valută şi că în acea seară merge la Alba Iulia.
Ulterior, inculpatul i-a relatat cele aflate recurentului A.I. şi ambii s-au hotărât să-i fure bunurile şi banii prin aducerea victimei în stare de inconştienţă.
În realizarea celor propuse, recurentul A.I. s-a dus la persoana respectivă şi după ce i-a spus că este angajat la C.F.R. şi intenţionează să meargă la Alba Iulia, a invitat-o la un local unde au consumat băuturi alcoolice, consumaţia fiind plătită de inculpat.
În vederea câştigării încrederii părţii civile, inculpatul A.I. s-a oferit să facă demersuri la casa de bilete pentru a-i viza foaia de drum, şi s-a prezentat funcţionarului sub o identitate falsă arătând o autorizaţie de călătorie eliberată pe un alt nume, dar cu fotografia sa. Procedând în acest mod, el a reuşit să obţină dreptul de a călători gratuit precum şi viza pe foaia de drum a persoanei respective.
În jurul orelor 23,00, cei trei s-au urcat în tren, în acelaşi compartiment şi aici au îndemnat-o pe victimă să mai consume băuturi alcoolice pe care le cumpărase din localul unde consumaseră anterior. Profitând de neatenţia acesteia, inculpatul T.A. i-a pus în băutură mai multe pastile de diazepam.
La scurt timp după administrarea acestora, cu toţii au adormit şi în apropierea staţiei C.F.R. Simetria, inculpatul T.A. trezindu-se şi observând că victima era în stare de inconştienţă, i-a furat din buzunarul pantalonilor 60.400 forinţi, apoi l-a trezit şi pe recurentul A.I. şi împreună i-au luat geanta de voiaj în care erau bunuri în valoare de 3 milioane lei, paşaportul, cartea de identitate şi o agendă.
Ajunşi în staţie, au coborât din tren şi după ce au împărţit nişte pungi cu cafea şi dulciurile din geantă au abandonat-o împreună cu bunurile de îmbrăcăminte şi cu actele de identitate.
În ziua de 23 iulie 2002, inculpatul A.I. a fost prin în staţia C.F.R. Arad, având asupra sa autorizaţia de călătorie falsificată.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba şi inculpaţii au declarat apel.
Cel al Ministerului Public a fost admis şi prin Decizia nr. 364 din 17 decembrie 2002 a Curţii de Apel Alba Iulia după descontopirea pedepsei rezultante ca urmare a înlăturării art. 33 şi art. 34 C. pen. şi a sporului aplicat în ce priveşte pe inculpatul A.I., pedepsele aplicate inculpaţilor, pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), au fost majorate la câte 10 ani închisoare.
De asemenea, au fost majorate şi cuantumurile cheltuielilor judiciare către stat.
Apelurile declarate de inculpaţi au fost respinse.
Împotriva soluţiei pronunţate de instanţa de apel, inculpaţii au declarat recurs.
Apărătorul a criticat soluţia sub aspectul temeiniciei ei în sensul că pedepsele aplicate sunt exagerate, ele nereflectând corect gradul de pericol social al faptei şi făptuitorilor.
În acest sens, apărătorul a menţionat că inculpaţii sunt tineri şi au recunoscut şi regretat comiterea faptei, motive pentru care a solicitat admiterea recursurilor, casarea hotărârii şi reducerea pedepselor.
Recursurile nu sunt fondate.
Analizând hotărârea pronunţată, se constată că instanţa de apel a făcut o corectă individualizare a pedepselor, ele reflectând gradul de pericol social al faptei şi făptuitorului.
Sub acest aspect, este de remarcat că dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), au fost respectate, deoarece s-a ţinut seama de periculozitatea sporită a faptei comise, determinată de caracterul calificat al infracţiunii, precum şi de cuantumul prejudiciului cauzat.
Totodată, s-a avut în vedere că recurenţii sunt recidivişti, ceea ce denotă perseverenţă infracţională şi că scopul educativ şi de prevenţia generală a pedepselor ce au fost executate anterior, nu a fost realizat.
În consecinţă, recursurile urmează să fie respinse.
Întrucât inculpaţii au fost judecaţi în stare de arest, instanţa urmează, ca din pedepsele aplicate să deducă durata reţinerii şi arestării preventive.
Cheltuielile efectuate de stat cu ocazia soluţionării cauzei, în care se include şi onorariul apărătorului din oficiu, ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei, vor fi restituite de către recurenţi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de inculpaţii A.I. şi T.A. împotriva deciziei nr. 364 din 17 decembrie 2002 a Curţii de Apel Iulia, ca nefondate.
Compută din pedepsele aplicate, durata reţinerii şi arestării preventive pentru inculpatul A.I. de la 24 iulie 2002 şi pentru T.A. de la 29 iulie 2002, până la zi, pentru ambii.
Obligă pe fiecare recurent, să plătească statului 1.400.000 lei cheltuieli judiciare, în care se include şi onorariul apărătorului din oficiu în sumă de câte 300.000 lei, ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 aprilie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1842/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 1847/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
