CSJ. Decizia nr. 2137/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2137/2003
Dosar nr. 811/2003
Şedinţa publică din 8 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, prin rechizitoriul nr. 638/ P/ 1997 din 5 martie 1998, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului P.L., pentru săvârşirea unei tentative de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 şi art. 175 lit. i) C. pen.
S-a dispus, în conformitate cu prevederile art. 11 pct. 1 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) şi e) C. proc. pen., scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului A.D. (parte vătămată în cauza privind pe inculpatul P.L.), pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 192 alin. (2) C. pen. şi art. 20, raportat la art. 174 C. pen. şi neînceperea urmăririi penale faţă de P.Z., pentru infracţiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 C. pen.
Pentru aceasta, în actul de sesizare a instanţei s-au reţinut următoarele:
În dimineaţa zilei de 8 octombrie 1997, inculpatul P.L. şi partea vătămată A.D. s-au deplasat la sediul Judecătoriei Tg. Cărbuneşti, instanţă în faţa căreia între părţi s-a derulat un proces civil, care a fost câştigat de inculpat, după care fiecare s-a întors la domiciliul său din comuna Săuleşti, sat Bibeşti, judeţ Gorj.
În după amiaza aceleiaşi zile, în jurul orei 18,00, partea vătămată a mers la locuinţa martorului B.G., unde timp de circa o oră a reparat un butoi al acestuia, după care a revenit, pentru scurt timp la domiciliul său, iar apoi a plecat să mute priponul de care era legat calul său, aflat la aproximativ 600 metri de locuinţa sa.
Partea vătămată, în timp ce se întorcea acasă, a auzit lătratul câinilor din curtea unui nepot al său, V.V., şi cunoscând că acesta locuieşte cu familia în Tg. Jiu, s-a deplasat spre curtea acestuia, pentru a vedea dacă acolo se află vreo persoană străină.
Întorcându-se spre casă, partea vătămată a trecut prin faţa porţii inculpatului, care se învecinează cu gospodăria sa, iar în momentul în care a ajuns în dreptul porţii a fost întâmpinat de inculpat, care l-a lovit în cap, iar apoi peste corp cu un corp contondent, după care l-a târât în curtea sa, unde i-a aplicat o lovitură cu cuţitul în abdomen, iar soţia acestuia l-a lovit peste corp cu o bucată de lemn.
Partea vătămată, reuşind să scape din curtea inculpatului, s-a dus acasă şi a relatat soţiei sale cele petrecute, după care a fost transportat cu autoturismul condus de martorul C.I., la spital.
S-a mai reţinut că, urmare a loviturilor aplicate de inculpat, partea vătămată a suferit leziuni, pentru a căror vindecare au fost necesare 12 – 15 zile de îngrijiri medicale, leziuni care au pus în primejdie viaţa acestuia în lipsa tratamentului medico - chirurgical de urgenţă. A mai rezultat din actele medico – legale că şi inculpatul şi soţia sa, au prezentat mai multe leziuni la cap, pe corp şi membre, pentru a căror vindecare au fost necesare 10 – 12 zile de îngrijiri medicale în cazul inculpatului, respectiv, 8 – 9 zile îngrijiri, în cazul soţiei sale.
Tribunalul Gorj, prin sentinţa penală nr. 147 din 14 iulie 1998, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., combinat cu art. 44 C. pen., a achitat pe inculpatul P.L., pentru infracţiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 şi art. 175 lit. i) C. pen.
S-a dispus punerea în libertate de îndată a inculpatului şi s-a constatat că acesta a fost arestat preventiv la data de 4 martie 1998.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut o altă situaţie de fapt, decât aceea descrisă în rechizitoriu şi anume, că în noaptea de 8 octombrie 1997, în jurul orei 24,00, în scop de răzbunare, partea vătămată A.D., înarmată cu un cuţit şi un corp contondent (posibil levier din fier), a pătruns fără drept în locuinţa inculpatului P.L. şi a soţiei acestuia, P.Z., în timp ce aceştia dormeau, şi le-a aplicat numeroase lovituri. Inculpatul, prin loviturile pe care a fost nevoit să le aplice părţii vătămate a ripostat, pentru a înlătura un atac material direct, imediat şi injust, îndreptat împotriva sa şi a soţiei sale, atac ce era în măsură să le pună grav în pericol viaţa.
Curtea de Apel Craiova, prin Decizia penală nr. 383 din 25 august 1999, a respins ca nefondate, apelurile declarate împotriva acestei sentinţe de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj şi partea civilă A.D.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Prin Decizia penală nr. 1975 din 8 mai 2000, Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul parchetului, a casat hotărârile pronunţate şi în baza art. 333 C. proc. pen., a dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, pentru completarea urmăririi penale.
Prin sentinţa penală nr. 279 din 13 noiembrie 2001, Tribunalul Gorj, în baza art. 20, raportat la art. 174 şi art. 175 lit. i) C. pen., a condamnat pe inculpatul P.L. la 7 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a aplicat şi pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), în condiţiile art. 71 C. pen.
S-a dedus din pedeapsa principală durata arestului preventiv cu începere de la 4 martie 1998, la 12 iulie 1998.
S-a dispus confiscarea specială a unui cuţit şi a unui levier.
Inculpatul a fost obligat la plata a 1.057.694 lei cheltuieli judiciare de spitalizare către Spitalul judeţean Tg. Jiu, plus dobânzile legale aferente, până la achitarea integrală a debitului.
Inculpatul a fost obligat să plătească părţii civile A.D., sumele de 21.120.000 lei despăgubiri civile şi 800.000 lei cheltuieli judiciare, respingându-se cererea acestuia pentru daune morale.
Inculpatul a mai fost obligat la plata 1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezintă onorariu pentru apărarea din oficiu.
Prin Decizia penală nr. 114 din 22 mai 2002, Curtea de Apel Craiova a admis apelurile declarate de partea civilă A.D. şi inculpatul P.L., desfiinţând sentinţa, cu trimitere pentru rejudecare la aceiaşi instanţă de fond, Tribunalul Gorj.
Tribunalul Gorj, prin sentinţa penală nr. 215 din 2 iulie 2002, a condamnat pe inculpatul P.L., la 6 ani închisoare şi interzicerea pe o durată de 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 20, raportat la art. 174 C. pen.
S-a aplicat şi pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială a unui cuţit şi a unui levier.
Inculpatul a fost obligat la plata a 1.057.694 lei cheltuieli de spitalizare către Spitalul judeţean Tg. Jiu, cu dobânzile legale aferente.
A fost obligat inculpatul să plătească părţii civile A.D. 24.995.000 lei despăgubiri civile, 5.000.000 lei daune morale şi 1.600.000 lei cheltuieli judiciare.
A fost obligat inculpatul la plata 1.800.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 300.000 lei reprezentând onorarii pentru apărătorii din oficiu.
Hotărând astfel, prima instanţă a confirmat situaţia de fapt din rechizitoriu, reţinând că, în noaptea de 8 octombrie 1997, după ora 22,00, în timp ce partea civilă trecea prin dreptul locuinţei inculpatului, a fost lovită de către acesta cu un obiect contondent, dezechilibrându-se, situaţie de care a profitat inculpatul, care a tras-o în curtea locuinţei sale, unde a exercitat alte acte de violenţă.
Astfel, partea vătămată a fost lovită de inculpat cu un cuţit în regiunile abdominale, parietală stângă şi fesa dreaptă, iar aceasta s-a apărat, folosind pumnii şi gura, atât împotriva inculpatului, cît şi a soţiei acestuia, care intervenise în conflict.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel partea civilă şi inculpatul.
În apelul părţii civile A.D. a fost criticată soluţia primei instanţe, cu privire la modul de soluţionare a laturii civile, solicitându-se majorarea cuantumului daunelor morale la suma de 50.000.000 lei, iar cel al cheltuielilor judiciare la suma de 25.000.000 lei.
În apelul inculpatului s-a solicitat pronunţarea unei soluţii de achitare, fapta sa fiind săvârşită, pentru a înlătura un atac material, direct, imediat şi injust al părţii vătămate, îndreptat împotriva sa şi a soţiei sale, atac ce era în măsură să le pună în pericol viaţa, deci în stare de legitimă apărare.
Curtea de Apel Craiova, prin Decizia penală nr. 17 din 27 ianuarie 2003, a admis apelurile declarate de partea civilă A.D. şi inculpatul P.L., a desfiinţat sentinţa atacată şi în baza art. 334 C. proc. pen., a dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, pentru completarea urmăririi penale.
S-a dispus ca onorariul, pentru apărarea din oficiu în cuantum de 300.000 lei va fi suportat din fondul Ministerului Justiţiei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, a solicitat admiterea recursului, casarea ei şi rejudecarea cauzei, întrucât în baza probelor administrate, instanţa poate cântări credibilitatea declaraţiilor date de către părţi şi martori, în contextul tuturor celorlalte mijloace de probă.
Recursul este nefondat.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că, în cursul nopţii de 8 octombrie 1997, între orele 23,00 – 24,00, între părţi, pe fondul unor vechi relaţii conflictuale, acutizate de recentul litigiu civil, finalizat în ziua precedentă, s-a produs un conflict violent, urmare căruia acestea au suferit leziunile de violenţă atestate în actele medico – legale.
Din examinarea deciziei atacate rezultă că, în mod corect, instanţa de apel a restituit cauza la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, pentru completarea urmăririi penale, întrucât, probatoriul este incomplet, cu multe contradicţii neelucidate, astfel că nu se poate trage o concluzie certă, cu privire la vinovăţia sau nevinovăţia inculpatului.
Prin urmare se impunea o refacere în ansamblu şi în amănunt a probatoriilor şi administrarea unor noi probe, în vedere stabilirii unei situaţii de fapt exacte, care să corespundă adevărului, instanţa de apel, indicând ce probe trebuiesc completate.
Totodată, s-a învederat că, administrarea acestui probatoriu deosebit de complex, nu poate fi realizată în cadrul cercetării judecătoreşti.
Ca urmare, recursul declarat de parchet va fi respins ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, împotriva deciziei penale nr. 17 din 27 ianuarie 2003 a Curţii de Apel Craiova.
Onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, în sumă de 300.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2136/2003. Penal. Art.332 c.pen. Recurs în... | CSJ. Decizia nr. 2138/2003. Penal. Contestatie la executare.... → |
|---|
