CSJ. Decizia nr. 2136/2003. Penal. Art.332 c.pen. Recurs în anulare
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2136/2003
Dosar nr.775/2003
Şedinţa publică din 8 mai 2003
Asupra recursului în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 14 din 19 ianuarie 2001, definitivă prin neapelare, Tribunalul Militar Bucureşti, a condamnat pe inculpatul P.P. la 3 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 332 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a reţinut în esenţă, că inculpatul, militar în termen, începând cu data de 20 august 1990, a absentat nejustificat din unitate, fiind trecut dezertor la data de 22 august 1990 iar la 23 august 1999, a fost identificat în Penitenciarul Colibaşi, unde se afla în executarea unei pedepse.
Procurorul general a declarat recurs în anulare, invocând intervenirea prescripţiei răspunderii penale, pentru fapta săvârşită de inculpat.
Recursul în anulare este fondat.
Potrivit art. 122 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 8 ani, când legea prevede, pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani ( în cazul infracţiunii de dezertare prevăzută de art. 332 alin. (1) C. pen., pedeapsa este de la unu la 7 ani).
Din fişa de evidenţă, rezultă că inculpatul a fost încorporat la data de 5 aprilie 1990, durata stagiului militar împlinindu-se la 5 aprilie 1991, acesta fiind momentul epuizării infracţiunii de dezertare, de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale.
În cauză, termenul de 8 ani de prescripţie a răspunderii penale s-a împlinit la 5 aprilie 1999 şi nu a intervenit nici o cauză de întrerupere ori suspendare a cursului prescripţiei, din cele prevăzute de art. 123 şi respectiv, art. 128 C. pen.
În consecinţă, urmează ca recursul în anulare să fie admis, să fie casată sentinţa atacată şi, în baza art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., cu referire la art. 122 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 154 NCP), să înceteze procesul penal, pentru infracţiunea prevăzută de art. 332 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, împotriva sentinţei penale nr. 14 din 19 ianuarie 2001, a Tribunalului Militar Bucureşti, privind pe inculpatul P.P.
Casează sentinţa atacată, numai cu privire la condamnarea inculpatului la 3 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 332 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
În baza art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., cu referire la art. 122 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 154 NCP), încetează procesul penal, pentru infracţiunea sus-menţionată, constatând că în cauză a intervenit prescripţia răspunderii penale.
Onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, în sumă de 300.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 mai 2003.
← CSJ. Decizia nr. 2135/2003. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 2137/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174 c.pen.... → |
---|