CSJ. Decizia nr. 2154/2003. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2154/2003
Dosar nr. 4743/2002
Şedinţa publică din 9 mai 2003
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 50 din 28 februarie 2002, pronunţată de Tribunalul Arad, în baza art. 183 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din rechizitor, cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpaţii:
- A.V., ş.
- M.F.N., la câte, 4 ani închisoare.
În baza art. 181 C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen. şi art. 76 C. pen., a condamnat pe inculpaţii A.V., M.F.N. şi
- V.C.F., la câte 3 luni închisoare, pentru vătămare corporală.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a achitat pe inculpaţii A.V., M.F.N. şi V.C.F., pentru infracţiunea prevăzută de art. 321 alin. (2) C. pen.
A dedus prevenţia de la 4 iunie 2001, la 3 iulie 2001, pentru inculpatul V.C.F. şi de la 4 iunie 2001, la zi, pentru inculpaţii M.F.N. şi A.V., pentru aceştia doi menţinând starea de arest.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpaţilor M.F.N. şi A.V., a aplicat fiecăruia pedeapsa de 4 ani închisoare.
Pe perioada şi în condiţiile art. 71 C. pen., a interzis inculpaţilor exercitarea drepturilor, prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A obligat inculpaţii M.F.N. şi A.V., în solidar, la plata către partea civilă Ş.F. a sumei de 27.142.508 lei, despăgubiri şi 60.000.000 lei daune morale.
A obligat în solidar inculpaţii M.F.N., A.V. şi V.C.F. să plătească, către partea civilă Ş.A. a sumei de 4.185.000 lei, despăgubiri materiale şi 30.000.000 lei daune morale.
A obligat inculpaţii să plătească statului câte 1.500.000 lei cheltuieli judiciare şi 10.000.000 lei, către partea civilă Ş.A.
Pentru a hotărî astfel Tribunalul Arad a reţinut următoarele:
Inculpatul A.V. a fost patronul discotecii C., din comuna Felnac, discotecă amenajată la etajul II al fostului magazin universal.
Inculpatul A.V. a fost ajutat de coinculpaţii M.F.N. şi V.C.F.
În seara de 2 iunie 2001, discoteca a fost deschisă de inculpaţii M.F.N. în jurul orelor 22,00. La discotecă au venit numiţii L.A. şi A.E., însoţiţi de două persoane străine de localitate şi anume, Ş.A. şi Ş.C., angajaţi ca bodyguarzi la o firmă din Oradea, cei doi fraţi intenţionând să vină a doua zi în municipiul Arad, pentru cumpărarea unui autoturism pe piaţa din Arad.
Înainte de a ajunge la discotecă cei patru au consumat băuturi alcoolice în Arad.
În discotecă cei patru au continuat să bea, consumând 3 - 4 sticle de votcă.
Atmosfera din discotecă a devenit tensionată datorită fraţilor Ş.A. şi Ş.C., care au început să se comporte necorespunzător, atitudinea lor deranjând pe ceilalţi tineri, motiv pentru care inculpatul M.F.N. a intervenit cerându-le să aibă un comportament civilizat.
În jurul orelor 3,00 inculpatul V.C.F. a coborât din discotecă, dar în hol a fost ajuns de Ş.A., care l-a acostat şi a început să-l lovească, această atitudine atrăgând riposta inculpatului V.C.F. Cei doi au continuat să se bată, intervenind şi Ş.C. Întrucât în discotecă s-a aflat despre bătaie, inculpaţii A.V. şi M.F.N. au părăsit discoteca, cu intenţia de a aplana scandalul.
La coborârea scărilor, inculpatul A.V. l-a împins pe Ş.C., care s-a lovit de un grilaj metalic care permite urcarea pe scări, a ripostat, fapt care a determinat intervenţia inculpaţilor şi a inculpatului M.F.N., care văzându-l pe Ş.A. lovindu-l pe inculpatul V.C.F., l-a împins pe Ş.A., astfel că cei doi au început să se bată, intervenind şi A.V.
Victima Ş.C. a căzut, lovindu-se cu capul de pardoseala de beton mozaicat.
După ce victima a căzut inculpaţii M.F.N. şi A.V. au continuat s-o lovească cu picioarele. Sesizând că victima nu mai are reacţii inculpatul A.V. a adus apă, cu care a spălat victima pe faţă şi a chemat medicul.
Inculpatul V.C.F. a părăsit discoteca, înainte de venirea medicului.
Moartea victimei Ş.C. s-a datorat hemoragiei şi contuziei meningo-cerebrale consecutive unui traumatism cranio-cerebral, produs prin lovire repetată şi corpuri dure care, concluzionează raportul medico-legal, pot fi reprezentate şi de un grilaj metalic.
Partea vătămată Ş.A. a suferit leziuni, care au necesitat pentru vindecare 45 de zile de îngrijiri medicale, conform actelor medicale.
Aceste împrejurări au fost reţinute de instanţă din declaraţiile inculpaţilor, care confirmă incidentul, cauzele lui şi în parte susţinerile din rechizitor privitor la desfăşurarea incidentului şi participarea fiecăruia, declaraţiile martorilor audiaţi, C.C., G.M., P.R., V.S., M.C., A.E. şi V.A., care au relatat despre momente ale incidentului.
Declaraţiile martorilor A.E. şi L.A., au fost înlăturate ca nesincere în ceea ce priveşte lovirea victimei Ş.C. de către inculpatul A.V. cu un picior de lemn şi prin sărirea cu picioarele pe victimă, în raport cu echimoze şi plăgi contuze şi a căror existenţă nu confirmă violenţele deosebit de puternice la care fac referire cei doi martori.
S-a apreciat că inculpaţii A.V. şi M.F.N., au exercitat violenţe asupra victimei cu scopul de a-i aplica o corecţie, pentru atitudinea faţă de inculpatul V.C.F., colegul lor, rezultatul produs depăşind intenţia lor, astfel că s-a schimbat încadrarea juridică din infracţiunea de omor prevăzută de art. 174 C. pen., în infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 C. pen.
Fapta celor trei inculpaţi de a cauza vătămări corporale părţii vătămate Ş.A., care au necesitat pentru vindecare 45 de zile de îngrijiri medicale întruneşte elementele constituitve ale infracţiunii prevăzută de art. 181 C. pen.
În ceea ce priveşte infracţiunea, prevăzută de art. 321 alin. (2) C. pen., s-a apreciat că deşi este de necontenit că în holul discotecii s-a produs scandal public, acesta a fost urmarea actelor, gesturilor făcute în discotecă de fraţii Ş.A. şi Ş.C., iar în hol scandalul public a fost declanşat tot de aceştia, lumea fiind indignată de comportarea celor doi faţă de inculpatul V.C.F., indignare materializată în chiar violenţele exercitate asupra acestora şi de alte persoane aflate în hol, astfel că faptele inculpaţilor nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii, lipsind latura subiectivă caracteristică acesteia.
Împotriva sentinţei penale nr. 50 din 28 februarie 2002 a Tribunalului Arad, în termen legal au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, inculpaţii A.V., M.F.N. şi V.C.F. şi părţile civile Ş.F. şi Ş.A.
Prin apelul său Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, a solicitat desfiinţarea sentinţei şi rejudecând cauza să se dispună condamnarea inculpaţilor A.V. şi M.F.N. în baza art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, să se înlăture dispoziţiile art. 73 lit. b) C. pen., să se majoreze pedepsele aplicate tuturor inculpaţilor în baza art. 181 C. pen. şi să se dispună şi condamnarea inculpaţilor, pentru infracţiunea prevăzută de art. 321 alin. (2) C. pen.
Prin apelul lor inculpaţii A.V. şi M.F.N. au solicitat desfiinţarea sentinţei şi rejudecând cauza, să se schimbe încadrarea juridică din art. 183 C. pen., în încăierare şi să se reducă pedepsele având în vedere că sunt elemente tinere, fără antecedente penale, solicitând de asemenea respingerea apelului Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad şi al părţilor civile ca nefondate.
Prin apelul său inculpatul V.C.F. a solicitat desfiinţarea sentinţei şi rejudecând cauza să se dispună achitarea sa, pentru infracţiunea prevăzută de art. 181 C. pen., în baza art. 11 pct. 2 lit. a), combinat cu art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., susţinând că nu a comis fapta, să se respingă apelul parchetului ca nefondat şi să se înlăture din dispozitivul sentinţei obligarea lui la plata despăgubirilor civile şi a daunelor morale, întrucât sunt nedovedite.
Prin apelul lor părţile civile au solicitat desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecarea la primă instanţă, deoarece nu s-a pronunţat asupra infracţiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 C. pen., aşa cum rezultă din referatul medico-legal, iar în subsidiar majorarea despăgubirilor civile şi a daunelor morale, conform probelor administrate în cauză.
Curtea de Apel Timişoara, prin Decizia penală nr. 365/ A din 23 septembrie 2002 a respins, ca nefondate, apelurile declarate de parchet, părţile civile Ş.F. şi Ş.A., precum şi ale inculpaţilor M.F.N., V.C.F. şi A.V., împotriva sentinţei penale nr. 50 din 28 februarie 2002 a Tribunalului Arad.
S-a dedus în continuare arestul preventiv pentru inculpaţii M.F.N. şi A.V. de la data pronunţării sentinţei şi până la zi. Menţine starea de arest a inculpaţilor.
Nemulţumiţi şi de această hotărâre, în termenul legal au declarat recurs, parchetul, părţile civile Ş.F. şi Ş.A., precum şi cei trei inculpaţi A.V., M.F.N. şi V.C.F., reluând motivele invocate prin apelurile fiecăruia.
Recursurile declarate de parchet şi cei trei inculpaţi urmează a se vedea că, sunt fondate, doar cu privire la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse.
Recursurile declarate de părţile civile, sunt nefondate.
Curtea, verificând actele şi probatoriul cauzei, constată că hotărârea atacată, este temeinică şi legală, în raport de criticile formulate, prin recursurile declarate, precum şi după verificarea din oficiu.
Astfel, situaţia de fapt reţinută este corectă şi justifică pe deplin încadrarea juridică dată faptelor comise, încă de către prima instanţă.
Sancţionarea inculpaţilor s-a făcut cu respectarea tuturor criteriilor de individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), aşa încât şi pedepsele stabilite nu se impun a fi reduse.
În raport însă de data comiterii infracţiunii de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 C. pen. şi care este anterioară Legii 543 din 1 octombrie 2002, de cuantumul pedepselor aplicate, pentru această faptă şi ca urmare a recunoaşterii justificate a scuzei provocării, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen. şi văzând că inculpaţii nu sunt exceptaţi, de la beneficiul, actului de clemenţă prevăzută de Legea 543/2002, privind graţierea unor pedepse, nefiind recidivişti, ci infractori primari, cele două instanţe (fond şi apel) se constată că, au omis aplicarea acestui act normativ, deşi aceasta era obligatoriu.
Ca atare, numai pentru acest considerent, recursurile parchetului şi ale inculpaţilor vor fi admise în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., casate ambele hotărâri şi prin rejudecare, se vor aplica fiecărui inculpat prevederile art. 1 şi art. 7 din Legea nr. 543/2002, constatându-se graţiate integral şi condiţionat pedepsele de câte 3 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 181 C. pen.
Ca o consecinţă imediată a graţierii, pentru inculpatul V.C.F., va fi şi înlăturarea prevederilor art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Pentru ceilalţi doi inculpaţi vor rămâne de executat, pedepsele de câte 4 ani închisoare, aplicate pentru săvârşirea infracţiunii de loviri cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen., în condiţiile, necunoaşterii justificate a circumstanţei atenuante, a scuzei provocării reglementată de art. 73 lit. b) C. pen.
Pentru aceşti doi inculpaţi se vor aplica şi prevederile art. 381 C. proc. pen., prin computarea arestării preventive.
Recursurile părţilor civile se vor respinge, ca nefondate, pe baza probelor administrate şi potrivit cărora temeinic a fost reţinută în favoarea inculpaţilor, scuza provocării, ca circumstanţă atenuantă şi coroborându-se şi cu actele doveditoare depuse de aceştia în sprijinul daunelor materiale cerute.
Deci, majorarea pretenţiilor civile solicitate nu se poate face, nici din punct de vedere legal şi nici în fapt, scuza provocării determinând reducerea pretenţiilor civile, în raport de gradul acesteia în declanşarea şi realizarea infracţiunii prevăzută de art. 183 C. pen.
În consecinţă, aceste părţi civile recurente, vor fi aplicate, la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara şi inculpaţii A.V., M.F.N. şi V.C.F., împotriva deciziei penale nr. 365/ A din 23 septembrie 2002 a Curţii de Apel Timişoara.
Casează Decizia atacată şi sentinţa penală nr. 50 din 28 februarie 2002 a Tribunalului Arad, numai cu privire la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 543/2002, privind graţierea unor pedepse.
Înlătură aplicarea prevederilor art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., pentru inculpaţii A.V. şi M.F.N.
Descontopeşte pedepsele rezultante, de câte 4 ani închisoare, aplicate inculpaţilor, în pedepsele componente de câte 4 ani închisoare, aplicate pentru infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen. şi câte 3 luni închisoare aplicate, pentru infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) şi art. 76 C. pen.
În temeiul art. 1 şi art. 7 din Legea nr. 543/2002, constată graţiate integral şi condiţionat pedepsele de câte 3 luni închisoare, aplicate inculpaţilor A.V., M.F.N. şi V.C.F., pentru infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) şi art. 76 C. pen.
Inculpaţii A.V. şi M.F.N. urmează să execute, pedepsele de câte 4 ani închisoare, aplicate pentru săvârşirea infracţiunii de loviri cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen.
Înlătură aplicarea prevederilor art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pentru inculpatul V.C.F.
Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor A.V. şi M.F.N., timpul arestării preventive de la 4 iunie 2001, la 9 mai 2003, pentru ambii inculpaţi.
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de părţile civile Ş.F. şi Ş.A., împotriva deciziei penale nr. 365/ A din 23 septembrie 2002 a Curţii de Apel Timişoara.
Obligă pe recurentele părţi civile la plata sumei de câte 500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2153/2003. Penal. Recurs la încheiere. Recurs | CSJ. Decizia nr. 2156/2003. Penal. Art.197, 211 c.pen. Recurs → |
|---|
