CSJ. Decizia nr. 2241/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2241/2003
Dosar nr. 4938/2002
Şedinţa publică din 14 mai 2003
Asupra recursurilor de faţă;
Din actele dosarului, constată următoarele:
Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, prin rechizitoriul din 15 mai 2000, i-a trimis în judecată pe inculpaţii:
1) B.R., pentru infracţiunile de:
a) tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) şi e) C. pen.;
b) vătămare corporală, prevăzută de art. 181 cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.;
c) lovire, prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen.;
d) distrugere, prevăzută de art. 217 C. pen.;
e) ultraj contra bunelor moravuri, prevăzută de art. 321 alin. (2), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., toate cu aplicarea şi a art. 33 lit. a) C. pen.;
2) O.V., pentru infracţiunile de:
a) tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) şi e) C. pen.;
b) vătămare corporală, prevăzută de art. 181, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.;
c) ultraj contra bunelor moravuri, prevăzută de art. 321, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.;
d) violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
3) B.D., pentru infracţiunile de:
a) vătămare corporală, prevăzută de art. 181, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.;
b) lovire, prevăzută de art. 180 alin. (1), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.;
c) ultraj contra bunelor moravuri, prevăzută de art. 321 alin. (2), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
4) B.I., pentru infracţiunile de:
a) vătămare corporală, prevăzută de art. 181, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.;
b) lovire, prevăzută de art. 180, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.;
c) ultraj contra bunelor moravuri, prevăzută de art. 321 alin. (2), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., toate raportate la art. 33 lit. a) C. pen.;
5) B.N., pentru infracţiunile de:
a) vătămare corporală, prevăzută de art. 181, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.;
b) lovire, prevăzută de art. 180, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.;
c) ultraj contra bunelor moravuri, prevăzută de art. 321 alin. (2), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., toate raportate la art. 33 lit. a) C. pen.
Actul de învinuire reţine că, în noaptea de 28 ianuarie, părţile vătămate M.I. (inginer), I.N., S.P. şi C.P., lucrători la Ferma Piscicolă a S.C. D. S.A., şi-au primit raţia de peşte cuvenită pe luna în curs.
Părţile vătămate au fost acostate de inculpatul B.R. care, împreună cu ceilalţi inculpaţi, le-au agresat.
Inculpatul B.R., împreună cu inculpatul O.V., au sustras prin violenţă, de la partea vătămată M.I., o staţie şi împreună cu ceilalţi inculpaţi, au agresat celelalte părţi vătămate.
În urma acestei agresiuni, partea vătămată I.N. a suferit leziuni vindecabile în 21–22 zile tratament medical.
Inculpatul B.R. a lovit pe S.P., cauzându-i leziuni vindecabile în 3–4 zile tratament medical.
Inculpaţii B.I., B.N. şi B.D. l-au agresat pe D.D., care, în aceste condiţii, a fost deposedat de rucsacul cu peşte.
Partea vătămată M.I. a suferit leziuni vindecabile în 11–12 zile tratament medical.
Înspăimântate, părţile vătămate au fugit, iar inculpaţii B.R. şi O.V. a strigat la partea vătămată C.P., refugiat în podul casei, că îi distrug locuinţa, dacă nu le dă pe mână „pe români”.
Ca să-l convingă de seriozitatea ameninţării, inculpatul B.R. a spart fereastra casei lui C.P.
Speriat, C.P. i-a permis inculpatului O.V. să intre în casă şi să se convingă că, acolo, nu se ascunde nici un „român”.
Prin scandalul, de proporţii, produs, inculpaţii au tulburat liniştea publică din zonă.
După ce inculpaţii au plecat de la locul faptei, părţile vătămate, în continuare înspăimântate, au sesizat poliţia din comuna Hălchiu – Braşov. La rândul ei, poliţia din Hălchiu a sesizat Inspectoratul judeţean de Poliţie Braşov, care a cerut intervenţia trupelor speciale, pentru ca nu cumva scandalul să nu se transforme într-un nou caz „Hădăreni”.
Tribunalul Braşov, prin sentinţa penală nr. 138 din 22 mai 2002, a condamnat pe inculpaţii:
1) B.R., la:
a) 7 ani de închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) şi e) C. pen.;
b) un an de închisoare, pentru infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 181, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.;
c) 2 ani de închisoare, pentru infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri, prevăzută de art. 321 alin. (2), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.
În baza art. 22 şi art. 34 C. pen., cele trei pedepse au fost contopite în cea mai grea, de 7 ani de închisoare, din durata căreia a fost dedusă detenţia preventivă, de la 28 ianuarie 2000, până la 2 februarie 2000;
2) O.V., la:
a) 7 ani de închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) şi e) C. pen.;
b) un an de închisoare, pentru infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 181, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.;
c) 2 ani de închisoare, pentru infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri, prevăzută de art. 321 alin. (2), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.;
d) 3 ani de închisoare, pentru infracţiunea de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33 şi art. 34 C. pen., cele patru pedepse au fost contopite în cea mai grea, de 7 ani de închisoare, din durata căreia a fost dedusă detenţia preventivă, de la 28 ianuarie până la 2 februarie 2000.
3) B.D., la:
a) un an de închisoare, pentru infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 C. pen.;
b) 2 ani de închisoare, pentru infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri, prevăzută de art. 321 alin. (2), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.
În baza art. 33 şi art. 34 C. pen., cele două pedepse au fost contopite în cea mai grea, a cărei executare a fost suspendată condiţionat, conform art. 861 – art. 863 C. pen.
Din durata pedepsei, i s-a dedus detenţia preventivă, de la 28 ianuarie până la 2 februarie 2000.
4) B.N., la:
a) un an de închisoare, pentru infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 181, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.;
b) 2 ani de închisoare, pentru infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri, prevăzută de art. 321 alin. (2), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.
În baza art. 33 şi art. 34 C. pen., cele două pedepse au fost contopite în cea mai grea, a cărei executare a fost suspendată, condiţionat, conform art. 861 – art. 863 C. pen.
Din durata pedepsei a fost dedusă detenţia preventivă a inculpatului, de la 28 ianuarie până la 2 februarie 2000.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. h) C. proc. pen., a fost încetat procesul penal pornit împotriva inculpaţilor B.D., B.I. şi B.N., pentru infracţiunea de lovire, prevăzută de art. 180 alin. (1), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. (parte vătămată D.D.).
În baza art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. h) C. proc. pen., a fost încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului B.N., pentru infracţiunea de lovire, prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. (partea vătămată S.P.).
În baza art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. h) C. proc. pen., a fost încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului B.R. pentru infracţiunea de distrugere prevăzută de art. 217 alin. (2) C. pen.
Conform art. 346 C. proc. pen., raportat la art. 998, 999 şi 1003 C. civ., inculpaţii au fost obligaţi, în solidar, să plătească părţii civile I.N. suma de 10 milioane lei daune morale.
De asemenea, inculpaţii au fost obligaţi la cheltuieli judiciare către stat: 2.740.000 lei (B.R.) şi 2.676.000 lei inculpaţii O.V., B.I., B.D. şi B.N.
În baza art. 192 pct. 2 C. proc. pen., părţile vătămate S.P., D.D. şi C.P. au fost obligate la câte 350.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Parchetul de pe lângă aceeaşi instanţă şi inculpatul B.R. au declarat apel.
Parchetul a criticat hotărârea, motivând că pedepsele aplicate inculpaţilor B.R. şi O.V. nu corespund gradului, accentuat, de pericol social al faptelor şi al făptuitorilor, iar partea civilă I.N. a formulat, peste termenul cerut de lege, cererea de despăgubiri civile, încât această cerere trebuia respinsă.
La rândul său, inculpatul B.R. a cerut achitarea pentru infracţiunea de tâlhărie.
Curtea de Apel Braşov, prin Decizia penală nr. 233/ Ap din 22 octombrie 2002, a admis apelurile şi a desfiinţat în parte sentinţa atacată, aplicând art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), pentru infracţiunile de: tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) şi e) C. pen., violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen. şi ultraj contra bunelor moravuri, prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen., pentru toţi inculpaţii.
Celelalte dispoziţii ale sentinţei au fost menţinute.
Prin recursurile de faţă, inculpaţii B.R. şi O.V. critică Decizia, motivând că prima instanţă nu a ascultat toţi martorii din lucrări, iar săvârşirea infracţiunii de tâlhărie nu a fost dovedită.
Recursul inculpatului O.V. este inadmisibil şi va fi respins ca atare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., deoarece el nu a declarat apel.
Recursul inculpatului B.R. este admisibil doar pentru un alt motiv decât pentru acela invocat de făptuitor.
Prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt, pe care a calificat-o corespunzător şi a dozat just pedepsele aplicate, ţinând seama de toate criteriile de individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Inculpaţii B.R., O.V., B.D., B.I. şi B.N. le sunt, însă, aplicabile dispoziţiile Legii nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., recursul inculpatului B.R. va fi admis, iar efectele acestui recurs vor fi extinse asupra inculpaţilor O.V., B.D., B.I. şi B.N., conform dispozitivului deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul B.R. împotriva deciziei penale nr. 233 din 22 octombrie 2002 a Curţii de Apel Braşov.
Casează hotărârea atacată, precum şi sentinţa penală nr. 138 din 22 mai 2002 a Tribunalului Braşov, numai cu privire la incidenţa Legii nr. 543/2002 referitor la graţierea unor pedepse.
Înlătură dispoziţiile art. 33 şi art. 34 C. pen. şi descontopeşte pedeapsa principală în pedepsele componente:
- 7 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) şi e) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP);
- un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.;
- 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, prevăzută de art. 321 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.
În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002, modificată prin OUG nr. 18/2003, constată că pedepsele de un an închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii, prevăzută de art. 181 C. pen. şi de 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii, prevăzută de art. 321 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., sunt graţiate integral şi condiţionat.
Atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 7 din Legea nr. 543/2002.
Aplică art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., urmând ca inculpatul B.R., să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare. Extinde efectele recursului declarat de inculpatul B.R. şi asupra inculpaţilor B.D., B.I., B.N. şi O.V.
În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002, modificată prin OUG nr. 18/2003, constată că pedepsele de câte 2 ani închisoare, aplicate pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, prevăzută de art. 321 alin. (2), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi de câte un an închisoare, pentru infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 C. pen., cu art. 75 lit. a) C. pen., sunt graţiate integral şi condiţionat.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul O.V. va executa pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) şi e) C. pen. şi art. 192 alin. (2) C. pen.
Atrage atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002.
Respinge recursul declarat de inculpatul O.V. împotriva deciziei penale sus-menţionată, ca inadmisibil.
Menţine celelalte dispoziţii.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2240/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 2242/2003. Penal. Art.215 alin.5 c.pen. Recurs → |
|---|
