CSJ. Decizia nr. 2239/2003. Penal. Art.20 rap.la art.175 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2239/2003
Dosar nr. 804/2003
Şedinţa publică din 14 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 207 din 4 octombrie 2002 a Tribunalului Maramureş, inculpatul P.I. a fost condamnat la pedeapsa de un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b), art. 76 lit. d) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), prin schimbarea încadrării juridice a faptei în temeiul dispoziţiilor art. 334 C. proc. pen., din tentativă la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din durata pedepsei aplicate, perioada arestului preventiv de la 21 mai 2001, la 30 noiembrie 2001.
În temeiul dispoziţiilor art. 14 C. proc. pen. şi art. 998 C. civ., inculpatul a fost obligat să plătească despăgubiri civile în sumă de 214.798 lei părţii civile Spitalul judeţean Baia Mare şi în sumă de 123.706 lei părţii civile Spitalul orăşenesc Vişeu de Sus.
S-a dispus respingerea cererii părţii civile P.G.S. privind obligarea inculpatului la plata de daune morale şi s-au constatat achitate despăgubirile materiale.
În temeiul art. 191 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat să plătească statului 4 milioane lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în fapt, următoarele:
În seara zilei de 24 martie 2001, partea vătămată P.G.S. aflată în barul P. din localitatea Vişeu de Sus şi fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, a provocat dezordine şi a deranjat clienţii localului.
Inculpatul, administrator al localului, a intervenit şi i-a cerut să părăsească unitatea, iar la refuzul părţii vătămate, a lovit-o cu o bâtă în cap.
Partea vătămată a suferit un hematom extradural pe o linie de fractură cu efect de masă operat, leziuni ce au necesitat 55-58 zile de îngrijiri medicale şi care i-au pus în primejdie viaţa (raport de constatare medico-legală nr. 364/28 martie 2001 al Serviciului medico-legal judeţean Baia Mare).
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului au fost reţinute în baza materialului de urmărire penală administrat în cauză: proces-verbal de cercetare la faţa locului, planşe fotografice, raport de constatare medico-legală, declaraţia părţii vătămate, declaraţiile martorilor D.G., S.V., B.S., O.I., P.G., T.F., R.F., declaraţiile inculpatului care recunoaşte fapta reţinută în sarcina sa.
Curtea de Apel Cluj, prin Decizia penală nr. 1/ A din 14 ianuarie 2003, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, inculpatul P.I. care nu a învederat motivele de casare, lăsând soluţia cauzei prin apărătorul său desemnat din oficiu, la aprecierea instanţei.
Examinând recursul, Curtea constată că acesta nu este întemeiat.
Instanţa de judecată, printr-o justă analiză şi interpretare a materialului probator administrat în cauză, a stabilit în mod corect situaţia de fapt, vinovăţia inculpatului şi încadrarea juridică a faptei săvârşite de inculpatul P.I.
Inculpatul nu a acţionat cu intenţia de a ucide, lovind victima o singură dată, fără intensitate şi luând măsuri imediate de transportare a acesteia la spital.
Cum inculpatul a acţionat sub imperiul unei puternice tulburări determinate de atitudinea violentă a părţii vătămate, în mod corect în cauză s-a făcut aplicarea circumstanţei atenuante, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen.
La individualizarea pedepsei s-a avut în vedere gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, urmarea produsă şi datele ce caracterizează persoana inculpatului.
Pentru aceste considerente şi constatând din oficiu că nu există alte temeiuri de casare, Curtea urmează să respingă ca nefondat recursul inculpatului.
Recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Văzând şi dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.I. împotriva deciziei penale nr. 1 din 14 ianuarie 2003 a Curţii de Apel Cluj.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2238/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174 c.pen.... | CSJ. Decizia nr. 2240/2003. Penal → |
|---|
