CSJ. Decizia nr. 2238/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2238/2003
Dosar nr. 4960/2002
Şedinţa publică din 14 mai 2003
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 106 din 20 mai 2002, pronunţată de Tribunalul Bihor, în dosarul nr. 2297/2002, în baza art. 20 C. pen., raportat la art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen. şi art. 76 alin. (2) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor, a fost condamnat inculpatul C.T. la:
- 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe termen de un an.
În baza art. 14 C. proc. pen. şi art. 998 C. civ., a fost obligat inculpatul să plătească părţii civile S.M., suma de 20.000.000 lei daune morale.
În baza art. 193 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească părţii civile S.M. suma de 500.000 lei, cheltuieli judiciare.
În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 4.000.000 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că inculpatul este semiparalizat de peste 30 ani, fiind pensionat în gradul II de invaliditate şi parte dintre îndeletnicirile lui, este şi aceea de a duce vitele la păşune.
În anul 2000, inculpatul a păşunat vitele în apropierea unui teren proprietatea părţii civile S.M.
Uneori, vitele au intrat în terenul proprietatea părţii civile, fapt ce a nemulţumit-o pe aceasta.
În dimineaţa zilei de 6 august 2000, zi de duminică, partea civilă s-a dus să verifice dacă inculpatul nu păşunează vitele pe terenul său, ocazie cu care părţile s-au certat, ceartă care a degenerat în bătaie, partea civilă fiind cea care a exercitat acte de violenţă asupra inculpatului, lovindu-l cu pumnii.
Inculpatul a scos un cuţit din buzunarul pantalonilor, pe care-l folosea la mâncat şi a înţepat-o pe partea civilă în mai multe zone ale corpului, provocându-i leziuni corporale, pentru a căror vindecare a necesitat 30 zile îngrijiri medicale şi a fost internată în spital şi supusă unei intervenţii chirurgicale.
În urma altercaţiei dintre părţi, inculpatul a suferit leziuni corporale pentru a căror vindecare a necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale şi care au fost produse prin loviri repetate cu un corp dur şi zgârierea cu unghiile, iar partea vătămată leziuni ce au necesitat pentru vindecare 30 zile de îngrijiri medicale, produse de un corp înţepător şi care i-au pus viaţa în pericol.
Prin apelul declarat, inculpatul a solicitat achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., cu referire la art. 44 alin. (1) C. pen., săvârşită în legitimă apărare.
Curtea de Apel Oradea, prin Decizia penală nr. 207 din 17 octombrie 2002, a respins apelul inculpatului, ca nefondat.
Împotriva deciziei sus-menţionate, inculpatul a declarat recurs, solicitând reducerea pedepsei.
Recursul este nefondat.
Instanţele au reţinut o corectă stare de fapt pe baza probelor administrate, concludente şi just interpretate, coroborate cu declaraţiile date de inculpat şi martorii audiaţi, precum şi actele medico-legale întocmite în cauză, încadrând fapta săvârşită în tentativă la infracţiunea de omor.
Pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată în raport de pericolul social real al faptei comise, de persoana infractorului, necunoscut cu antecedente penale, vârsta acestuia, starea de sănătate, cât şi comportarea părţii vătămate, astfel justificându-se pedeapsa apropiată de minimul prevăzut de lege pentru fapta comisă, în condiţiile aplicării art. 73 lit. b) C. pen., motiv pentru care nu se impune reducerea acesteia.
În consecinţă, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a se respinge recursul ca nefondat, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.T. împotriva deciziei penale nr. 207 din 17 octombrie 2002 a Curţii de Apel Oradea.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2237/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 2239/2003. Penal. Art.20 rap.la art.175 c.pen.... → |
|---|
