CSJ. Decizia nr. 2491/2003. Penal. Art.205, 206 c.pen. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2491/2003
Dosar nr. 71/2003
Şedinţa publică din 27 mai 2003
Asupra recursului în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea prealabilă înregistrată la 19 octombrie 2001, partea vătămată I.F. a solicitat Judecătoriei Corabia condamnarea inculpatului I.P.D., pentru infracţiunile de insultă şi calomnie, prevăzute de art. 205 şi art. 206 C. pen., susţinând că la 28 septembrie 2001, inculpatul i-a adresat injurii şi a calomniat-o, în prezenţa mai multor persoane.
Judecătoria Corabia, prin sentinţa penală nr. 574 din 13 decembrie 2001, l-a condamnat pe inculpat la 6 luni închisoare, pentru infracţiunea de calomnie, prevăzută de art. 206 C. pen. şi la 3 luni închisoare, pentru infracţiunea de insultă, prevăzută de art. 205 din acelaşi cod.
În temeiul art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele au fost contopite, iar în baza art. 81 din acelaşi cod, a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani şi 6 luni.
Recursul declarat de procuror a fost admis prin Decizia penală nr. 458 din 20 iunie 2001 a Tribunalului Olt, care în baza art. 34 lit. b) C. pen., a majorat pedeapsa rezultantă la 9 luni închisoare.
În baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani şi 9 luni.
Recursul declarat de inculpat a fost respins ca nefondat.
Împotriva celor două hotărâri procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie,în temeiul art. 409 şi art. 410 alin. (1) partea I pct. 4 teza I şi teza II C. proc. pen., a declarat recurs în anulare considerând că hotărârile au fost pronunţate cu încălcarea legii.
Motivele invocate în recursul în anulare sunt acelea că:
- Nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de calomnie, prevăzută de art. 206 C. pen.;
- Instanţa de recurs a aplicat o pedeapsă în alte limite decât cele prevăzute de lege, pentru infracţiunea de insultă, prevăzută de art. 205 C. pen.
Curtea Supremă de Justiţie, examinând hotărârile atacate în raport de cazurile de recurs în anulare invocate, în baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, constată că acesta este fondat, urmând a fi admis.
Astfel, din plângerea părţii vătămate I.F. rezultă că, la 28 septembrie 2001, inculpatul I.P.D., fiul său, i-a adresat mai multe injurii în curte şi apoi în stradă şi a calomniat-o afirmând în public că a întreţinut raporturi incestuoase cu tatăl ei.
Inculpatul audiat, a negat comiterea faptelor.
Martora B.M., fina părţii vătămate a declarat că a fost chemată de aceasta, în curte, pentru a-i comunica că inculpatul i-a adresat mai multe cuvinte jignitoare. Încercând să-l dojenească, inculpatul i-a spus martorei că mama sa a întreţinut relaţii incestuoase cu bunicul.
Din declaraţia celeilalte martore, S.E., fiica părţii vătămate şi soră a inculpatului reiese că „după incident” s-a deplasat la domiciliul acestora şi l-a auzit pe inculpat spunându-i părţii vătămate cuvinte de insultă şi calomnie, fără a prezenta însă care au fost acestea.
Din declaraţiile menţionate nu rezultă cele susţinute de partea vătămată, afirmaţia calomnioasă fiind făcută doar în curtea părţii vătămate.
Pe de altă parte chiar dacă s-ar accepta că martora S.E., soră şi respectiv fiică a părţilor, a participat la incident, ea nu justifică considerarea faptei inculpatului ca fiind săvârşită în public.
În fine, din probele administrate nu rezultă intenţia inculpatului de a imputa părţii vătămate, în public, o faptă determinată, care dacă ar fi adevărată, ar expune-o dispreţului public, incidentul fiind în parte o ceartă între mamă şi fiu, desfăşurată în curtea comună.
Prezenţa martorei B.M. se datorează faptului că a fost chemată special de partea vătămată pentru a-i aduce la cunoştinţă reproşurile făcute de fiul său.
Martora a declarat „Pe data de 28 septembrie 2001, m-a chemat partea vătămată I.F. să-mi arate că fiul său i-a aruncat prin garaj nişte roşii, iar când m-am dus la familia I., la faţa locului mi-a spus partea vătămată că fiul său i-a adresat cuvinte insultătoare şi murdare, dar eu nu l-am auzit pe inculpat că i-ar fi zis aceste cuvinte. Eu ca fină a lor am încercat să-l dojenesc pe inculpat, dar acesta mi-a zis că aceştia nu sunt părinţii lui”.Acesta mi-a spus că mama sa, partea vătămată, este curvă şi că el nu este făcut cu tatăl său ci cu bunicul său.
Aşa fiind, instanţele trebuiau să constate că activitatea delictuoasă comisă de inculpat prin care a adus atingere onoarei părţii vătămate a avut loc în curtea comună, în prezenţa separată a câte unui singur martor (unul din martori rudă apropiată), întruneşte numai elementele constitutive ale infracţiunii de insultă şi pe cale de consecinţă s-a dispus achitarea inculpatului, pentru infracţiunea de calomnie, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.
Dar sentinţa este nelegală şi pentru că instanţa de recurs în loc să aplice dispoziţiile art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), a majorat pedeapsa cu închisoarea, în condiţiile în care prin O.U. nr. 58/2002, infracţiunea de insultă, prevăzută de art. 205 C. pen., este sancţionată cu amendă.
Potrivit art. 205 alin. (1) C. pen., aşa cum a fost modificat prin O.U. nr. 58/2002, atingerea adusă onoarei sau reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, se pedepseşte cu amendă.
Potrivit art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), în cazul în care de la săvârşirea faptei şi până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
Prin ordonanţa la care ne-am referit, infracţiunea de isultă este sancţionată numai cu amendă spre deosebire de textul art. 205 alin. (1) C. pen., cu cel înainte de modificarea operată de ordonanţa de urgenţă, care pedepseşte fapta de insultă cu închisoare de la o lună, la 2 ani sau cu amendă.
Aşa fiind, instanţa de recurs avea obligaţia să admită recursul declarat de inculpat şi să-l condamne pe acesta la pedeapsa amenzii, pentru infracţiunea de insultă.
Respingând recursul inculpatului şi majorând pedeapsa prin aplicarea unui spor de 3 luni, tribunalul a pronunţat o pedeapsă nelegală,în alte limite decât cele prevăzute de lege.
În consecinţă, secţia penală a Curţii Supreme de Justiţie, constatând îndeplinite cerinţele cazurilor de recurs în anulare invocate, în baza art. 4141 alin. (1), raportat la art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va admite recursul în anulre, va casa Decizia şi sentinţa atacate şi, rejudecând îl va achita pe inculpat pentru infracţiunea de calomnie, conform art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. şi-l va condamna pentru infracţiunea de insultă la 3 milioane lei amendă.
În baza art. 1 şi art. 7 din Legea 543/2000, aşa cum a fost modificată prin ordonanţa de urgenţă se va constata că pedeapsa este graţiată condiţionat.
Inculpatul urmează să fie obligat să plătească 2 milioane lei daune morale părţii civile I.F.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, împotriva sentinţei penale nr. 574 din 13 decembrie 2001 a Judecătoriei Corabia şi deciziei penale nr. 458 din 20 iunie 2002 a Tribunalului Olt, privind pe inculpatul I.P.D.
Casează hotărârile atacate cu privire la condamnarea acestui inculpat, pentru infracţiunea, prevăzută de art. 206 C. pen., precum şi cu privire la pedeapsa aplicată, pentru infracţiunea de insultă, prevăzută de art. 205 C. pen.
Înlătură sporul de 3 luni închisoare, art. 34 lit. b) C. pen. şi repune pedepsele în individualitatea lor, după cum urmează:
- 3 luni închisoare, pentru infracţiunea, prevăzută de art. 205 C. pen.;
- 6 luni închisoare, pentru infracţiunea, prevăzută de art. 206 C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., achită inculpatul pentru infracţiunea, prevăzută de art. 206 C. pen.
În baza art. 205 C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), condamnă pe inculpat la 3 milioane lei amendă penală.
În baza art. 1 şi art. 7 din Legea nr. 543/2002, constată că pedeapsa cu amenda este graţiată integral şi condiţionat.
Obligă inculpatul la 2 milioane lei daune morale către partea civilă I.F.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2490/2003. Penal. Art.257 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 2492/2003. Penal. Contestatie la executare.... → |
|---|
