CSJ. Decizia nr. 2599/2003. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2599/2003
Dosar nr. 1142/2003
Şedinţa publică din 30 mai 2003
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 432 din 23 octombrie 2002 a Tribunalului Galaţi au fost condamnaţi inculpaţii:
1. C.S. la pedeapsa de 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea unor drepturi, pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 şi art. 175 alin. (1) lit. i), cu aplicarea art. 75 lit. a) şi art. 37 lit. a) C. pen.
Această pedeapsă a fost contopită cu pedeapsa de un an închisoare aplicată aceluiaşi inculpat, prin sentinţa penală nr. 390 din 22 octombrie 2001 a Judecătoriei Tg. Bujor, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare, sporită cu 4 luni, urmând a executa 8 ani şi 4 luni închisoare precum şi pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.
Conform art. 83 C. pen., a fost revocat beneficiul suspendării condiţionate a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 166 din 30 aprilie 2001 a Judecătoriei Tg. Bujor şi s-a dispus ca inculpatul că execute această pedeapsă alături de pedeapsa aplicată prin hotărârea atacată, în final C.S., urmând a executa 10 ani şi 4 luni închisoare şi 4 ani interzicerea unor drepturi.
2. C.M.D. la pedeapsa de 8 ani închisoare în baza art. 20, raportat la art. 174 şi art. 175 lit. i), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi la 4 ani interzicerea unor drepturi.
Conform art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., a fost contopită pedeapsa aplicată cu pedeapsa de un an închisoare stabilită prin sentinţa penală nr. 390 din 22 octombrie 2001 a Judecătoriei Tg. Bujor, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare, sporită la 8 ani şi 4 luni închisoare şi pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
3. S.M.C. la pedeapsa de 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea unor drepturi, pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 şi art. 175 lit. i), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., s-a contopit pedeapsa aplicată în cauză cu pedeapsa de 8 luni închisoare stabilită prin sentinţa penală nr. 390 din 22 octombrie 2001 a Judecătoriei Tg. Bujor, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, sporită cu 3 luni, în final S.M.C. urmând a executa 8 ani şi 3 luni închisoare şi pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.
4. C.C. la pedeapsa de 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea unor drepturi, pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 şi art. 175 lit. i), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.
A fost menţinută starea de arest a inculpaţilor şi s-a dedus durata arestării preventive cu începere de la 30 noiembrie 2001, la zi pentru fiecare dintre inculpaţi.
Totodată, s-a dispus anularea mandatelor de executare emise în baza sentinţei penale nr. 390 din 22 octombrie 2001 a Judecătoriei Tg. Bujor privind pe inculpaţii C.S., C.M.D. şi S.M.C. şi emiterea unor noi mandate potrivit sentinţei.
De asemenea, au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale nr. 390 din 22 octombrie 2001 şi nr. 166 din 30 aprilie 2001 ale Judecătoriei Tg. Bujor.
Sub aspectul laturii civile, în baza art. 14 C. proc. pen., cu referire la art. 998 şi art. 1003 C. civ., inculpaţii au fost obligaţi în solidar să plătească părţii civile E.G. suma de 10.000.000 lei despăgubiri civile şi 10.000.000 lei daune morale.
Conform art. 188 din Legea nr. 3/1978, aceiaşi inculpaţi au fost obligaţi la plata sumei de 9.988.760 lei despăgubiri civile, cu dobânda legală aferentă către partea civilă Spitalul pentru Adulţi Bârlad.
Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:
Inculpaţii şi partea vătămată se cunosc de mai mult timp, ei întâlnindu-se în comuna Bălăşeşti, judeţul Galaţi.
În seara zilei de 14 noiembrie 2001, partea vătămată E.G. s-a deplasat la magazinul mixt SC D. SRL Bălăşeşti, pentru a consuma băuturi alcoolice, unde s-a întâlnit cu martorii P.C., P.C. şi M.A.. În jurul orelor 19,00, în bar a intrat inculpatul C.S. împreună cu minorii H.M. şi S.S. La un moment dat, între inculpat şi partea vătămată au intervenit discuţii contradictorii, pe fondul unui conflict mai vechi. La solicitarea inculpatului, minorul S.I. s-a deplasat acasă şi i-a chemat pe ceilalţi coinculpaţi, toţi deplasându-se la barul unde se afla victima înarmaţi cu bâte.
Cei patru inculpaţi au înconjurat victima, au înjurat-o şi au început să o lovească cu pumnii, cu picioarele şi cu bâtele, lovituri care au fost aplicate peste tot corpul şi în cap.
În urma loviturilor primite partea vătămată a căzut la pământ, însă inculpaţii au continuat să o lovească până au constatat că victima ajunsese în stare de inconştienţă.
După comiterea faptei, inculpaţii au fugit de la locul faptei şi au dispărut de la domiciliu şi scopul de a se sustrage de la urmărirea penală.
S-a mai reţinut că partea vătămată E.G. a suferit un politraumatism cu fractură cominutivă a oaselor nasului, fractură a arcurilor costale VIII şi IX, cu încălecarea coastei IX, hemopneumotorax apical stâng, fractură cominutivă os iliac stâng cu iradiere în cavitatea cotiloidiană, leziuni care au pus viaţa victimei în pericol.
Situaţia de fapt expusă a fost stabilită pe baza proceselor-verbale încheiate de organele de urmărire penală, planşelor foto executate în cauză, certificatului medico-legal, depoziţiilor martorilor E.I., C.G., P.C., M.A., P.C., B.I. şi H.M., probe coroborate cu declaraţiile victimei şi ale inculpaţilor.
Curtea de Apel Galaţi, prin Decizia penală nr. 684 din 19 decembrie 2002, a respins apelurile declarate inculpaţi şi partea vătămată.
Împotriva acestor hotărâri inculpaţii au declarat recurs prin care au solicitat reducerea pedepselor.
Recursul nu este fondat.
Instanţa de fond a reţinut în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor, încadrând corespunzător din punct de vedere juridic fapta comisă în textele de lege mai sus-arătate.
Fapta inculpaţilor de a lovi pe partea vătămată cu pumnii, picioarele şi bâtele în cap şi peste corp, cauzându-i leziuni ce i-au primejduit viaţa, întruneşte elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de omor calificat, aşa cum bine au reţinut instanţele de fond şi de apel.
În ceea ce priveşte individualizarea pedepselor, Curtea constată că au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), ţinându-se seama atât de pericolul social concret al infracţiunii săvârşite, cât şi de persoana inculpaţilor.
Pericolul social al faptei rezidă în modul în care a fost comisă fapta (inculpaţii înarmaţi cu bâte, instrumente apte de a ucide, au înconjurat victima, i-au aplicat numeroase lovituri în principal în zonele vitale, inclusiv după ce aceasta căzuse la pământ), precum şi în urmările agresiunii, victima suferind multiple traumatisme, leziuni care i-au pus viaţa în pericol.
Referitor la profilul moral al inculpaţilor din probele aflate la dosar, rezultă că inculpaţii S.M.C., C.M.D. şi C.S. au antecedente penale, ei fiind anterior condamnaţi pentru infracţiuni de violenţă (art. 181, art. 192 alin. (2) C. pen., dar şi pentru infracţiuni de furt calificat), iar cu privire la infracţiunea reţinută în sarcina lor au avut o poziţie oscilantă, recunoscând în faza de urmărire penală faptele comise, apoi le-au negat în faza de cercetare judecătorească.
Toate aceste elemente de circumstanţiere ale faptei şi făptuitorilor au fost analizate de instanţa de fond şi verificate de instanţa de apel, iar pedepsele aplicate, orientate spre limita inferioară a textului sancţionator, au fost bine dozate, motiv pentru care recursurile declarate sunt nefondate şi urmează a fi respinse în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va computa perioada arestării preventive, iar în baza art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, inculpaţii vor fi obligaţi la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii C.C., C.S., C.M.D. şi S.M.C. împotriva deciziei penale nr. 684 din 19 decembrie 2002 a Curţii de Apel Galaţi.
Deduce din pedepse durata arestării preventive de la 30 noiembrie 2001 până la 30 mai 2003, pentru toţi inculpaţii.
Obligă recurenţii la câte 1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 300.000 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 30 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2596/2003. Penal. Art.206 c.pen. Recurs în... | CSJ. Decizia nr. 2600/2003. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs → |
|---|
