CSJ. Decizia nr. 3718/2003. Penal. Art.174, 176 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3718/2003
Dosar nr.5029/2002
Şedinţa publică din 12 septembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 294 din 9 iulie 2002 a Tribunalului Prahova, inculpatul F.N. a fost condamnat la 25 ani închisoare şi la 10 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) şi e) C. pen., pentru infracţiunile de omor deosebit de grav, prevăzute de art. 174 şi art. 176 lit. b) C. pen. şi la pedeapsa de 10 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) şi e) C. pen., pentru infracţiunea de tentativă la infracţiunea de omor, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 C. pen.
Conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 25 ani închisoare şi 10 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen.
În baza art. 71 C. pen., i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pe perioada executării pedepsei.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a computat din pedeapsă arestarea preventivă a acestuia de la data de 30 ianuarie 2002, la zi.
În latură civilă, inculpatul a fost obligat la 2.368.631 lei despăgubiri civile reprezentând cheltuieli de spitalizare către Spitalul de Urgenţă Ploieşti, luându-se act că Staţia de Ambulanţă Prahova nu s-a constituit parte civilă.
Inculpatul a mai fost obligat la 48.000.000 lei despăgubiri civile către partea civilă T.E. şi, respectiv, la 48.000.000 lei despăgubiri civile şi 48.000.000 lei daune morale către partea civilă T.G.
În temeiul dispoziţiilor art. 118 lit. b) C. pen., au fost confiscate două cuţite şi un vătrai, care au constituit corpuri delicte şi au folosit la comiterea infracţiunilor.
În fine, inculpatul a fost obligat la 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa o atare sentinţă, instanţa de fond a reţinut că în noaptea de 29 ianuarie 2002, inculpatul F.N. s-a deplasat în comuna Lipăneşti, judeţul Prahova, la părinţii concubinei sale şi într-o altercaţie cu aceştia, folosind un cuţit, a ucis pe concubină şi pe mama acesteia, iar pe tatăl ei l-a lovit cu acelaşi cuţit, producându-i leziuni care i-a pus viaţa în primejdie.
S-a stabilit că inculpatul a trăit circa 12 ani în concubinaj cu victima T.V.N., având împreună, un copil.
Relaţia de concubinaj a avut perioade de întrerupere în care victima se retrăgea la părinţii săi N.I. şi N.E. din comuna Lipăneşti, iar copilul rezultat din concubinaj în primii 6 ani a fost crescut de părinţii concubinei, după care a fost preluat de părinţii inculpatului.
La data când au fost săvârşite omorurile, relaţia de concubinaj era întreruptă.
Astfel, în ziua de 29 ianuarie 2002, inculpatul F.N. a mers cu intenţii bune la concubina sa pentru a încerca reluarea convieţuirii în concubinaj şi să recunoască copilul.
Inculpatul a luat cu el o găină şi 6 litri vin şi seara, împreună cu concubina şi cu părinţii acesteia, au servit masa împreună şi au consumat vin, până seara târziu.
Inculpatul nu a mai plecat acasă şi a rămas să doarmă aici. N.I. şi N.E. s-au culcat în prima cameră, iar inculpatul cu concubina sa în cea de a doua, uşa dintre camere rămânând deschisă.
Înainte ca soţii N. să adoarmă, între aceştia a început o ceartă care s-a prelungit, pentru ca la un moment dat N.I. s-o lovească cu palma pe soţia sa.
Din camera alăturată a intervenit verbal concubina inculpatului, care a strigat la tatăl său s-o lase în pace că o omoară, reproşându-i că, în permanenţă, s-a purtat astfel cu mama sa.
N.I. a coborât din pat, a luat un cuţit de bucătărie şi a mers în pragul uşii şi le-a cerut fiicei sale şi inculpatului să plece din casa lui.
Inculpatul F.N., cu o mişcare rapidă, i-a luat cuţitul din mână, după care, N.I., cu un vătrai, l-a lovit pe inculpat în spate. Atunci, a coborât din pat şi N.E., strigând la inculpat să înceteze, să nu-i omoare soţul.
Din acel moment, inculpatul a recurs la acte de extremă violenţă, lovind-o cu cuţitul pe N.E., precum şi pe soţul acesteia, N.I.
În urma loviturilor aplicate, lama cuţitului s-a rupt şi îngrozită de faptele acestuia, concubina a luat un alt cuţit şi i-a cerut inculpatului să înceteze, dar acesta din urmă, cu destulă uşurinţă, a dezarmat-o şi a înţepat-o.
După ce i-a doborât pe toţi la pământ, inculpatul a aprins lumina şi a văzut cele două femei în faţa patului, iar pe N.I., în alt colţ al camerei.
Inculpatul a lăsat cuţitele acolo, s-a încălţat, s-a spălat de sânge şi a plecat spre casă în oraşul Boldeşti-Scăeni.
Din cauza stării de ebrietate, a căzut într-un şanţ, iar a doua zi de dimineaţă, când a ajuns acasă, observând că are sânge pe pantaloni şi geacă, şi-a schimbat hainele, după care s-a deplasat la Postul de Poliţie al comunei Lipăneşti, unde s-a autodenunţat.
Organele de anchetă au găsit la locul faptei cadavrele aparţinând victimelor N.E. şi T.V.N., iar pe N.I., care se afla în comă, l-au transportat la Spitalul Clinic de Urgenţă Ploieşti.
La autopsie, s-a constatat că N.E. a suferit 5 plăgi tăiate-înjunghiate în regiunea scalpului, iar T.V.N. 9 plăgi înjunghiate, pe faţa posterioară a toracelui şi membrelor superioare care au interesat plămânii, ficatul şi regiunea lombară cu masivă hemoragie internă.
S-a mai stabilit că prima victimă în momentul decesului are o alcoolemie, de 2,70 gr. %o, iar cea de-a doua, o alcoolemie, de 2,60 gr. %o.
Referitor la victima N.I., aceasta a suferit 2 plăgi înjunghiate şi multiple plăgi frontoparietal, leziuni care au necesitat 25-30 zile îngrijiri medicale şi i-au pus viaţa în primejdie.
Inculpatul F.N. a recunoscut comiterea faptelor, dând explicaţii amănunţite cu privire la modul în care au fost săvârşite.
Apelul declarat de inculpatul F.N. a fost respins, ca nefondat, de către Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală, prin Decizia nr. 471 din 23 octombrie 2002.
Împotriva acestei din urmă decizii, a declarat recurs, inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate, instanţele neţinând seama, la stabilirea şi aplicarea pedepsei, de agresivitatea familiei concubinei sale, de faptul că cel care a atacat primul cu cuţitul, a fost tatăl concubinei sale, că nici cuţitele şi nici vătraiul, nu erau ale sale şi, că el s-a autodenunţat, ajutând, astfel, organele de urmărire penală, în stabilirea faptelor.
Recursul este fondat, dar, nu, pentru că s-ar fi stabilit şi aplicat inculpatului o pedeapsă, greşit, individualizată.
Pedeapsa aplicată inculpatului, ţinea seama de gravitatea deosebită a faptelor inculpatului, cu consecinţe din cele mai grave, constând în decesul a două persoane şi pericolul decesului şi celei de-a treia, pe care, numai intervenţia, la timp, a medicilor, a scăpat-o.
Recursul va fi însă admis, casându-se Decizia penală atacată şi sentinţa penală nr. 294 din 9 iulie 2002 a Tribunalului Prahova, numai cu privire la măsura confiscării speciale a celor 2 cuţite şi a unui vătrai, măsură pe care o va înlătura, aceste obiecte neputând să fie confiscate, atâta timp cât nu sunt proprietatea inculpatului ci ale părţii vătămate, căruia, urmează a se restitui.
Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul inculpatul F.N. împotriva deciziei penale nr. 471 din 23 octombrie 2002 a Curţii de Apel Ploieşti.
Casează Decizia penală atacată şi sentinţa penală nr. 294 din 9 iulie 2002 a Tribunalului Prahova, numai cu privire la măsura confiscării speciale a două cuţite şi a unui vătrai, măsură pe care o înlătură.
Dispune restituirea bunurilor confiscate menţionate, către partea vătămată N.I.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 30 ianuarie 2002, la 12 septembrie 2003.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 septembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3708/2003. Penal. Extradare. Recurs | CSJ. Decizia nr. 3719/2003. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs → |
|---|
